Oportunitati de afaceri - Birou de traduceri

Majoritatea birourilor de traduceri care funcţionează în România oferă servicii complexe, în sensul că dispun de traducători specializaţi în numeroase limbi străine, începând cu cele de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) şi terminând cu cele foarte rar utilizate.
Pentru a putea oferi clienţilor servicii cât mai complexe, multe birouri de traduceri se asociază cu notariate (eventual având punctul de lucru în imediata apropiere sau chiar în aceeaşi incintă cu firma de traduceri), notariatul asigurând legalizarea documentelor traduse. În acest caz, clienţilor le este înmânată traducerea tipărită, dar există şi varianta imprimării acesteia şi pe alte suporturi (dischetă, CD).
Multe birouri de traduceri oferă, pe lângă activitatea de bază, servicii complementare, dintre care se pot enumera: consultanţă de specialitate, legare/îndosariere, scanare, preluarea – predarea materialelor la sediul/domiciliul beneficiarului. În funcţie de strategia firmei, aceste servicii pot fi taxate suplimentar sau pot intra în preţul prestaţiei de bază.

Din punct de vedere geografic, piaţa firmelor de traduceri se concentrează în marile oraşe, unde există suficienţi clienţi pentru a putea genera rentabilitate în activitatea respectivei societăţi. Localităţile cu o populaţie redusă şi mai ales cele cu activitate economică slabă nu reprezintă medii propice pentru plasarea afacerii.

Clienţii
Clienţii sunt atât societăţi comerciale, cât şi persoane fizice. Firmele apelează de cele mai multe ori la asemenea birouri pentru traduceri de contracte comerciale între parteneri din ţări diferite, corespondenţă comercială, oferte, manuale conţinând instrucţiuni de utilizare a unor produse, acte contabile.
Persoanele fizice traduc cel mai des diplome de studii, certificate de naştere/căsătorie, lucrări, articole, contracte de muncă, fişe medicale, programe analitice din facultate, recomandări, adeverinţe, acestea din urmă pentru emigrare sau pentru studii în străinătate.

Concurenţa
În ultimul timp, cu precădere în Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe, concurenţa a devenit deosebit de acerbă în acest domeniu, iar diferenţierea se face în funcţie de calitatea şi diversitatea serviciilor oferite. De multe ori nivelul tarifelor
practicate cântăreşte mult în alegerea uneia sau alteia dintre firme. În general, cu niveluri medii ale tarifelor se asigură o rată a profitului net în cifra de afaceri de circa 25-30%.

Pe piaţă există, pe de o parte, câteva firme mari, acoperind o gamă foarte variată de servicii de acest profil, iar pe de altă parte există un număr mare de persoane fizice autorizate, care desfăsoară activităţi la scară mult mai redusă. De multe ori, promovarea este cea care înclină balanţa în favoarea uneia sau alteia dintre firme.

Promovarea
Promovarea nu trebuie îndreptată, cum se întâmplă în cazul altor afaceri, către un grup-ţintă foarte strict limitat, ci poate să aibă o arie de acoperire mai largă. Localizarea geografică nu mai are o importanţă la fel de mare în acest caz: o firmă care se remarcă prin calitatea şi acurateţea traducerilor devine cunoscută şi poate fi solicitată de clienţi din diverse zone, chiar şi din alte localităţi (mai ales în contextul actual, în care Internetul a căpătat o deosebită amploare, primirea comenzilor, a textelor de tradus, se poate face prin intermediul poştei electronice).
Admiţând că pentru o astfel de firmă publicitatea TV – de exemplu – solicită un efort financiar mult prea mare (s-ar ajunge în situaţia în care un sigur spot publicitar să depăşească suma tuturor celorlate cheltuieli), putem considera presa scrisă şi Internetul ca fiind cele mai bune căi de promovare a unei asemenea firme, prin prisma raportului dintre eficienţă şi cost.

Costurile de început
Cu siguranţă costurile de demarare ale unei astfel de afaceri sunt dintre cele mai mici. Ele se rezumă la taxele de înfiinţare a societăţii (circa 300 €), cumpărarea sau închirierea biroului (deşi, în ultima instanţă, se poate începe lucrând acasă), achiziţionarea aparaturii de birou necesare (unul sau mai multe calculatoare – nu neapărat dintre cele mai performante - în funcţie de volumul previzionat al activităţii, telefon, fax, copiator etc.), achiziţionarea unor dicţionare (inclusiv specializate în anumite domenii: comercial, juridic, tehnic).
Cu excepţia situaţiei în care se optează pentru cumpărarea unui sediu/birou, se estimează că o investiţie de 2000 - 3000 € este suficientă pentru asigurarea strictului necesar în faza de lansare a afacerii.

Pregătire şi calificare
Fiecare traducător din cadrul unui astfel de birou trebuie să deţină un certificat de traducător emis de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Justiţiei, care se atribuie fie pe bază de diplomă de studii (în cazul absolvenţilor unei facultăţi autorizate de limbi străine), fie în urma promovării unui examen. De asemenea este necesară înregistrarea traducătorului la Administraţia Financiară.
În general firmele de traduceri au angajaţi permanenţi pentru traducerile din/în limbile de circulaţie internaţională şi colaborează cu traducători specializaţi în limbile mai puţin folosite, la care apelează în situaţiile speciale în care primesc astfel de solicitări.

Cadrul legal
O formă juridică extrem de uzitată de către traducători o reprezintă persoana fizică autorizată (PFA). Cele mai răspândite rămân însă şi în acest caz SRL-urile.
Activitatea traducătorilor autorizaţi este guvernată de următoarele acte normative: 1. Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 305 din10 noiembrie 1997; 2. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 462/1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 178/1997, publicat în Monitorul Oficial nr. 442 din 20 noiembrie 1998.

Informaţii suplimentare