15 feb. 2011

10 jocuri pentru copii

1. Mingea şi fuga

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 10-20
Prezentare generală: -jucătorii se împart în două echipe;
-o echipă loveşte o mingea de tenis cu o bâtă după care aleargă spre ţel;
-dacă cealaltă echipă prinde mingea şi ţinteşte pe cineva din cealaltă echipă , cei ce au prins mingea trebuie să o lovească iar cei ce au fost ţintiţi trebuie să prindă mingea
Reguli: - ai voie să loveşti mingea doar de trei ori după care trebuie să fugi;
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani.

2. Moară

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: La începutul partidei tabla de joc este goală. Jocul se desfăşoară în două etape:
-În prima etapă jucătorii pun pe rând câte una din piesele proprii pe punctele tablei de Jocuri pentru copii. Această etapă se încheie când sunt plasate pe tablă toate cele 18 piese.
-În a doua etapă jucătorii mută pe rând câte una din piesele proprii.
Jucătorul care începe jocul este decis fie de comun acord, fie de exemplu prin aruncarea unui zar.
Scopul urmărit de fiecare jucător este de a elimina una câte una piesele adversarului. Pierde jucătorul care fie ajunge să aibă numai două piese, fie nu-şi poate muta nici o piesă.
Reguli: -Într-un punct nu poate fi plasată decât o singură piesă.
-Mutarea unei piese se face numai de-a lungul uneia dintre liniile trasate pe tabla de joc şi numai într-un punct învecinat. Atunci când un jucător ajunge să aibă trei piese, mutarea se poate face oriunde pe tabla de joc, nu numai de-a lungul liniilor.
-Cînd un jucător realizează un şir de trei piese proprii de-a lungul uneia din liniile tablei — configuraţie numită „moară” — el trebuie să aleagă una din piesele adversarului şi s-o elimine de pe tabla de joc. Piesa aleasă pentru eliminare trebuie să nu facă parte dintr-o moară;
-În prima etapă, de plasare a pieselor pe tabla de joc, este posibil ca un jucător să închidă două mori simultan. În acest caz se pot elimina două piese ale adversarului.
Uneori Jocuri pentru copii ajunge în impas, în sensul că se repetă aceleaşi configuraţii de joc fără a se elimina nici o piesă. În asemenea cazuri rezultatul se poate declara remiză dacă pe durata unui număr stabilit de mutări (10, 20 etc.) nu a fost eliminată nici o piesă sau dacă aceeaşi configuraţie a pieselor se repetă pentru a treia oară.

Se adresează oricărei vârste.

3. Tupu

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 5-8
Prezentare generală: -se alege pe baza unei poezii cine tupeşte (cine işi acoperă ochii si numără până la 100 );
-după ce a terminat de tupit jucătorul merge să îi caute pe ceilalţi jucători care între timp s-au ascuns;
-dacă îi găseşte nu mai trebuie să tupească; dacă nu îi găseşte mai trebuie să tupească până îi găseşte
Reguli: în timp ce tupeşti nu ai voie să te uiţi unde se ascund ceilalţi jucători
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

4. Spânzurătoarea

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: Unul din jucători se gândeşte la un cuvânt, iar celălalt încearcă să-l ghicească sugerând litere.
Reguli: Cuvântul ce trebuie ghicit este reprezentat de un şir de linii, fiecare linie reprezentând o literă a cuvântului. Dacă jucătorul care ghiceşte sugerează o literă ce se află în cuvânt, celălalt jucător o completează în toate poziţiile unde aceasta apare. Dacă litera nu se află în cuvânt, celălalt jucător desenează un element din diagrama spânzurătoarea. Jocul se încheie când:
-Jucătorul care ghiceşte completează tot cuvântul, sau îl ghiceşte exact.
-Celălalt jucător completează diagrama.
Diagrama este gândită să semene cu cea a unui om aflat la spânzurătoare.

Se adresează oricărei vârste.

5. X şi 0

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: se construieşte un careu de 9, 16 respectiv 25 de pătrăţele ce trebuie copmletate cu x şi cu 0
Reguli: jucătorul care reuşeşte să completeze o linie de 3, 4 respectiv 5 pătrăţele cu x sau cu 0 câştigă
Se adresează oricărei vârste.
6. Avioane

Locul unde se joacă: în casă
Nr. de jucători: 2
Prezentare generală: -pe o foaie de hârtie fiecare jucător îşi face face un careu de 10 pe 10 pătrăţele
-deasupra careului , pe orizontală, se se notează fiecare pătrăţea cu cifre de la 1 la 10
-pe verticală se notează cu litera de la A la J
Reguli: -fiecare jucător are dreptul să-şi deseneze 3 avioane;
-dacă un jucător reuşeşte să doboare toate avioanele adversarului câştigă;
-pentru a ţinti un avion trebuie spuse coordonatele acestuia(A1, A2, B3, J6 etc.)
-pentru a doborî un avion trebuie să îl ţinteşti in vârf
Se adresează oricărei vârste.

7. Mâţa (De-a prinselea)

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 8-9
Prezentare generală: se alege pe baza unei poezii cine este mâţa
Reguli: - mâţa trebuie să alerge după un jucător şi să îl atingă; din acel moment jucătorul atins de mâţă devine mâţă
Jocul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.

8. Cai şi curele

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 10-20
Prezentare generală: un jucător aruncă o minge de tenis fie în sus fie pe orizontală iar ceilalţi sar să o prindă
Reguli: -prinderea mingii în mâini se numeşte ,,cai” iar atingerea mingii cu piciorul se numeşte ,,curele”;
-dacă un jucător a prins mingea în mână este rândul lui să bată mingea (să arunce mingea);
-la trei ,,curele” jucătorul are dreptul să bată mingea
Jocul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani Jocuri pentru copii

9. Ştafeta

Locul unde se joacă: pe câmp
Nr. de jucători: 20-30
Prezentare generală: jucătorii se împart în două echipe care aleargă pe o distanţă de 50-100 de metri
Reguli:.-fiecare echipă se aliniază;
-aleargă primul jucător de la prima echipă cu primul jucător de la a doua echipă; al doilea cu al doilea si tot aşa;
-după terminarea traseului primul jucător dă ştafeta mai departe;
-echipa a care termină prima câştigă.
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 8 şi 10 ani.

10. Baba oarba

Locul unde se joacă: în curte
Nr. de jucători: 5-6
Prezentare generală: pe baza unei poezii se alege cine este baba oarba
Reguli: -legat la ochi jucătorul care este baba oarba trebuie să prindă pe alt jucător ;
-jucătorul prins devine babă
Se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani.

6 feb. 2011

False Oferte de Lucru pe Internet

"Lucreaza prin intermediul Internetului din comfortul propriului birou de acasa, castigand substantial fara efort si intr-o perioada scurta de timp!" - este una dintre cele mai la moda pacaleli online.
Consumatorul de rand nu ar trebui sa se increada niciodata in promisiuni de genul acelora cum ca poate face bani multi, intr-o perioada de timp scurta, cu o pregatire in domeniu si eforturi minime, lucrand din comfortul propriei sale locuinte, exclusiv prin intermediul Internetului. Daca ar fi adevarat, pur si simplu toti am face acest lucru!
Intretinerea unei afacerei proprii (fie ea online sau nu) face apel la toate resursele necesare oricarei alte activitati comerciale: existenta unor bunuri sau servicii profesionale pe care un anume segment de consumatori ar dori sa le achizitioneze, o promovare eficienta a acestora, bune abilitati de comunicare, bani pentru o investitie minimala in infrastructura, munca din greu si timp pentru a scoate profit.
Planuri MLM


Un plan MLM (Multi Level Marketing) reprezinta deobicei un plan viabil de promovare si vanzare de bunuri si servicii, avand o structura ierarhica, in cadrul careia vanzarile se realizeaza organizat, deobicei prin intermediul unei retele de vanzatori/oameni de marketing. Ceva in genul X coopteaza pe Y si Z sa promoveze pe piata produsele companiei, care, la randul lor, pe langa activitatea de promovare si vanzare au in vedere cooptarea si instruirea de noi membri care sa promoveze si sa vanda, la randul lor, respectivele produse, prin propriile filiere de patrundere pe piata. Fiecare participant intr-o afacere MLM incaseaza comisioane de pe activitatea intregii retele de distribuitori pe care el si colaboratorii lui directi sau indirecti au creat-o.
Punctul slab al unei asemenea strategii apare insa in cazul in care ti se cere sa recrutezi noi si noi membri mai degraba decat a incepe sa rulezi serios produse prin vanzarile directe si instruirea corespunzatoare a structurii de vanzatori deja create. O afacere ar trebui sa se bazeze in primul rand pe vanzarea de bunuri si servicii utile unui anumit segment de consumatori mai degraba decat pe recrutarea continua de noi membri.
Majoritatea companiilor care activeaza in sistem MLM esueaza deoarece incearca sa convinga pe mai toata lumea sa intre in afacere in timp ce ignora grupul de membri deja formati si profesionalizarea acestora, preferand mai degraba recrutarea de noi si noi "adepti". O mare parte din membrii tuturor companiilor de tip MLM pur si simplu NU SUNT INTERESATI de planul de extindere in masa ci doar de profiturile obtinute din vanzarile de produse si servicii prin ei si o structura restransa de colaboratori de incredere.
Scheme Piramidale

O schema piramidala reprezinta o grupare in care membrii mai vechi fac bani din cotizatiile noilor intrati in schema. Uneori este in joc si un produs sau serviciu, de cele mai multe ori fictiv, a carui achizitie tine loc de taxa de inscriere. De mentionat insa faptul ca pentru acest produs sau serviciu nu exista cerere pe piata, ci doar interesul artificial al acelora care doresc sa intre in jocul piramidal si care achizitioneaza produsul sau servicul ca si conditie necesara si suficienta de participare.
Asa zisa profitabilitate a schemei rezida in taxa de intrare in joc care se distribuie inegal catre membrii mai vechi ai clubului, jocului sau schemei piramidale in functie de gradele ierarhice ale acestora in cadrul sistemului. Deobicei, cu cat pozitia individului in structura piramidala este mai aproape de varf si mai departe de baza, cu atat cuantumurile ce revin acestuia din cotizatiile noilor membri sunt mai mari.
Atentie insa: schemele piramidale nu sunt tot una cu sistemele MLM. Diferenta consta in insasi natura comisioanelor: in primul caz acestea se obtin prin achitarea unor sume de bani fara acoperire in produse sau servicii REALE, in timp ce in sitemul MLM exista o piata si o oferta reala de produse si servicii.
Pachete de Calatorie
Pachetele de calatorie sunt acele oferte fabuloase de vacanta prezentate ca "free" sau "low cost" care, din punct de vedere al raportului calitate-pret afisat, sunt mai mult decat avantajoase.
In realitate insa, totul sfarseste prin a costa consumatorul credul sume exorbitante din cauza costurilor ascunse care apar ulterior achitarii primei sume de bani (reprezentand costul primar al pachetului de calatorie prezentat ca atare in reclama). De cele mai multe ori insa, ofertantul nici macar nu onoreaza excursia promisa.
Multe astfel de oferte sosesc prin email sau prin intermediul unor pop-up - uri obscure, sub forma de mesaje comerciale nesolicitate de tip SPAM. Numai acest tip de frauda costa consumatorii din lumea intreaga zeci de milioane de dolari anual.
Cluburi de Consumatori


Acest tip de frauda consta in operari neasteptate in conturile personale ale consumatorilor subscrisi la asa zisele "Buyers Clubs" - "Cluburi de Consumatori" - la care fie ca nu au stiut ca adera, fie nu si-au reactualizat calitatea de membru dupa expirarea perioadei TRIAL.

Mai exact, cluburile de consumatori sunt baze de date in care au fost inregistrati acei consumatori care au comandat diferite pruduse de uz electrocasnic sau de sanatate si infrumusetare, deobicei promovate prin intermediul reclamelor TV sau Internet. In mod tipic, aceste produse sunt oferite la preturi relativ mici sau chiar cadou la cumparatri mai consistente din aceeasi gama, clientul suportand in aparenta doar taxele de ambalare si expediere plus, eventual, un pret modic per produs.

Ceea ce consumatorii e foarte posibil sa nu observe este o mica precizare aparuta intr-un colt al ecranului cum ca respectivul client va fi automat inscris si intr-un club al consumatorilor menit sa-i faciliteze achizitionarea pe mai departe a altor produse similare beneficiind de discount-uri si oferte promotionale. Mesajul mai spune ca pentru inscrierea in club se percepe automat o taxa initiala, urmata de o taxare periodica, deobicei pe o perioada relativ indelungata de timp.
Achizitii Fictive


O alta frauda ingenioasa si oarecum inrudita cu cea a "Cluburilor de Cumparatori" este atunci cand consumatorul primeste o instiintare prin posta sau prin email care anunta apropiata sosire pe numele sau a unui pachet de produse sau servicii de la o anume companie, achizitionat chipurile cu ceva timp in urma de catre consumator, desi acesta nici nu a auzit poate in viata lui de respectiva companie. Mesajul care insoteste instiintarea mai precizeaza ca, in foarte scurt timp, contul consumatorului va fi taxat corespunzator, exceptand cazul in care acesta va contacta compania pentru a infirma comada si anula implicit plata.

Derutat si oarecum alertat, de cele mai multe ori consumatorul contacteaza telefonic sau prin email compania in cauza iar aceasta nici mai mult nici mai putin ii solicita datele personale, datele contului (conturilor) si/sau cardului penru o asa zisa verificare de rutina in vederea anularii comenzii. Odata insa pretioasele informatii intrate in posesia companiei fantoma, cele mai bune intentii se vor transforma curand in cosmarul consumatorului credul.
Bunuri Contrafacute


O frauda cu care mai ales aici, in Romania zilelor noastre, chiar si fara Internet, suntem atat de familiarizati: bunurile contrafacute. Daca pretul unor obiecte purtand sigle si nume de brand celebre, de la haine si parfumuri pana la ceasuri si bijuterii sau produse electronice, sunt mai mult decat modice si ofertele sunt mult prea bune pentru a fi adevarte, atunci, aproape sigur, bunurile sunt contrafacute.

Numele de brand si siglele pot fi cu usurinta reproduse, imprimate sau gravate pe tot felul de obiecte asemanatoare cu originalele, astfel incat, intr-o poza sau intr-o prezentare superficiala, produsele finale sa poata trece cu usurinta ca originale. Pentru a evita astfel de surprize, indemnam consumatorul sa achizitioneze numai de la magazine cu reputatie in domeniu si la preturi cat se poate de reale (chiar daca uneori prohibitive).
Carti de Credit


Fraudele in domeniul cartilor de credit au devenit deja de notorietate. Acestea se impart in mai multe categorii:

1.

Utilizarea unor carti de credit contrafacute;
2.

Utilizarea cartilor de credit furate de la proprietari sau pierdute de acestia;
3.

Colectarea de catre anumiti comercianti obscuri a datelor de pe cartile de credit apartinand acelor consumatori care achizitioneaza online produse sau servicii fictive oferite de comerciant, pentru ca, mai apoi, comerciantul sa utilizeze personal datele cartilor de credit ale clientilor la cumparaturi online;
4.

Spargerea bazelor de date ale bancilor si operarea directa in conturile bancare ale clientilor;
5.

Aplicarea pentru un card de catre alta persoana decat persoana in numele careia urmeaza a fi elibert cardul (aplicare cu sau fara acordul acesteia), pentru ca apoi, operarea in contul (conturile) nou create sa se realizeze de aceeasi terta persoana, cointeresand adavaratul posesor sau fara stiinta acestuia.
6.

Existenta unor asa zise companii care ofera contracost posibilitatea ameliorarii informatiilor negative (din punct de vedere financiar) existente despre un individ in baza de date a bancilor, in vederea facilitarii acordarii de credite;
7.

Existenta unor asa zisi brokeri sau intermediari care, contra unei taxe variind intre sute si mii de dolari, promit consumatorului facilitarea obtinerii de imprumuturi de la banci. In realitate, rezultatul este intotdeauna acelasi: brokerul obtine banii, clientul nu vede nici un cent. Odata ce "intermediarul" a intrat in posesia banilor, acesta dispare. Daca cineva iti garanteaza sau sugereaza ca este in masura sa "aranjeze" obtinerea unui imprumut sau a unei alte forme de creditari, este ilegal si lipsit de orice logica elementara ca acesta sa pretinda achitarea unor sume de bani inaintea obtinerii imprumutului sau creditarii promise.

Cu timpul, inventivitatea in domeniul fraudelor privind cartile de credit va face posibila gasirea de noi portite de obtinere a unor castiguri nemeritate cu ajutorul acestor instrumente de plata ale viitorului. Insa experienta in combaterea acestui tip de infractiuni cumulata in timp de catre cei abilitati sa promoveze si sa sustina pe piata aceste produse ale progresului credem noi ca isi va spune cuvantul. Ramane sa decida viitorul cat de mult ne vom putea baza exitenta pe utilizarea lor.
Promotii, Premii Surpriza, Loterii Online


Promotiile online sunt acele practici prin care consumatorilor le sunt livrate (deobicei sub forma de SPAM) diferite materiale publicitare promovand premii pe care acestia le pot castiga chipurile dupa completarea unui formular de inscriere si achitarea unei taxe de participare sau achizitionarea unui produs. Din moment ce nu exista un premiu real, consumatorul pierde banii pe care i-a achitat la inscriere. Daca a comandat un produs, acesta este de multe ori de cea mai proasta calitate (in cazul in care produsul ajunge vreodata la consumator). Pana si companiile trecand drept legitime si care ofera uzual astfel de asa zise oportunitati au devenit experte in promovarea unui Internet comercial al deceptiei.

Trecand mai departe, mentionam o alta practica la fel de lipsita de etica: Premiile Surpriza sau scheme oferind asa zise "premii instant". Vestea unui premiu instant ajunge la consumator printr-o scrisoare sau email de felicitare a acestuia de a fi fost desemnat "castigatorul" unui obiect (produs) de valoare sau al unei importante sume de bani. Urmeaza solicitarea ofertantului (adresata consumatorului) de achitare anticipata a unor sume de bani in vederea acoperirii taxelor si impozitelor legale privind premiul in cauza, precum si asa ziselor taxe de expediere, raportate valoric direct proportional la consistenta premiului. Totul, intr-un mod cat se poate de oficial si de argumentat cu putiinta, astfel incat sa se inlature, cel putin pentru moment, orice posibila suspiciune venita din partea consumatorului.

Nu in ultimul rand, o a treia practica din aceeasi "familie" de "oportunitati aparute peste noapte" o constituie Loteriile Online. Ele sunt acele rulete electronice, puzzle-uri, jocuri de carti sau alte jocuri online de noroc. Desi nu percep initial nici o taxa de participare (o fac insa ulterior, in cazul "avansarii" la faze ale jocului cu mize relativ substantiale), acestea sunt concepute de asa natura incat sa iroseasca pretiosul timp si ulterior banii consumatorului intr-o practica inutila si exasperanta in care castigatorul nu va fi in nici un caz clientul (nici macar o data).
Opere de Creatie


Una dintre cele mai elaborate si aparent nevinovate fraude este cea legata de operele de creatie. Practic se inventeaza un concurs de lucrari intr-un anumit domeniu, se realizeaza un site cat mai credibil si bine cotat, se accepta inscrierea gratuita in concurs si se scot la bataie asa zisele premii, de multe ori foarte generoase. Apoi sunt asteptati clientii. Care nu vor intarzia sa apara.

Toti cei care "au ceva de spus" in domeniul respectiv isi vor inscrie propria opera de creatie in concurs. In fond nu au nimic de pierdut ci doar de castigat ar crede fara doar si poate oricine. Dar asta nu e tot.

Dupa inchiderea concursului, cel mai mai probabil vor fii desemnati castigatori ai premiilor substantiale indivizi cu identitati fictive sau pur si simplu persoane din randul staff-ului. In cele din urma, primilor 100-1000-10000 de participanti clasati li se va face asa zisa onoare de a fi publicati intr-o lucrare atot cuprinzatoare dedicata tematicii concursului si editata de insasi compania in cauza, lucrarile fiind acum in proprietatea acesteia. In timp ce cheltuielile cu intreaga organizare a "spectacolului" sunt de cateva zeci de mii de dolari iar profitul adevaratilor autori ai lucrarilor este in mare ZERO, ei bine, profitul companiei rezultat din comercializarea operelor de creatie ale "celor multi" va depasi cateva milioane de dolari. Doua exemple extrem de elocvente in acest sens sunt site-urile: www.poetry.com si respectiv www.picture.com, patronate de una si aceeasi firma.
False Operatiuni de Recuperare


Acestea se adreseaza celor care au pierdut bani ca subiecti ai unor fraudari anterioare. Ceea ce ei nu stiu insa este ca, odata cu fraudarea, au fost deja plasati pe asa zisele "liste ale fraierilor", continand nume, adrese, numere de telefon, emailuri, precum si informatii cu privire la sumele cheltuite anterior ca raspuns la solicitarile comerciale venite prin intermediul telemarketing-ului. Listele sunt cumparate sau vandute dupa caz de afaceristi lipstiti de scrupule pentru care nu mai este un secret faptul ca cel care a fost pacalit odata este vulnerabil la pacaleli si a doua oara.

Strategia de abordare a clientului in acest caz mizeaza pe sensibilizarea in exces (a se citi "victimizarea") ex-pacalitului, avertizarea "din pura simpatie pentru acesta" de a nu mai cadea prada si altor scheme similare vehiculate de indivizi lipsiti de scrupule, pentru ca in final, dupa ce increderea a fost castigata, afaceristul deghizat sa lanseze falsa promisiune cum ca, pentru o taxa modica sau o donatie catre o societate de caritate specificata foarte clar, ar putea chiar sa ajute persoana in cauza sa isi recupereze premiul, produsul sau banii cheltuiti degeaba.

In realitate, "recuperatorul" pur si simplu il usureaza pe client de alti bani, fara a avea de gand sa se angajeze vreodata intr-o actiune de recuperare a pierderilor suferite anterior de client.
Bani din Nigeria


Aceasta frauda in toata regula vizeaza de-o potriva inalta societate ca de altfel si clasa mijlocie, atat intelectualii cat si muncitorii de rand, barbatii si femeile de-o potriva, intr-un cuvant pe toti aceia care dispun de oarecare resurse materiale si care nu sunt usor de convins cu Premii si Loterii, Lucru la Domiciliu sau Cluburi de Cumparatori.

In aceasta schema, clientul primeste un email, un fax sau o scrisoare postala prin care un individ dintr-o tara sud-africana (de cele mai multe ori Nigeria) ii ofera acestuia sute de mii sau milioane de dolari daca il ajuta sa transfere bani, diamante sau alte bunuri in Statele Unite pentru pastrare "la loc sigur". Odata angrenata in acest joc, victima este ulterior instiintata ca urmeaza sa suporte anticipat toate taxele si asa zisele costuri adiacente transferului, deloc mici de altfel.

Serviciile secrete ale Statelor Unite estimeaza numai in 2002 pierderi ale consumatorilor de cca 1 milion de dolari pe zi din acest tip de frauda. Exista cazuri cand victimele au calatorit personal in tarile africane, fiind deposedate de bunuri si luate ca sclavi sau ucise.
Indeplinit Sarcini Online


Au devenit o moda fraudele in domeniul oportunitatilor de castigat bani pe Internet navigand pe anumite site-uri, citind reclame sau emailuri comerciale, inscriindu-te personal la oferte comerciale promotionale, chat-uind, participand la tot felul de jocuri, cautand cu anumite motoare de cautare, setand o pagina de start in Internet Explorer, referind vizitatori, in mare ideplinind tot felul de sarcini mai mult decat stupide. Toate aceste lucruri sunt cerute cu un anumit scop: acela de a mentine ridicata popularitatea site-urilor initiatoare astfel incat, in virtutea unui trafic ridicat, sa poata atrage cat mai multi doritori de publicitate, dispusi sa plateasca pentru vizionarea ofertelor lor de catre navigatorii, cititorii de emailuri, jucatorii sau cautatorii deveniti membri fideli, omni prezenti online.

Totusi, 99% dintre aceste asa zise programe de facut bani, daca nu sunt doar praf in ochii utilizatorului, sunt doar o groaznica pierdere de timp, oferind castiguri de cateva zeci de dolari pe luna care nu acopera nici macar consumul de curent si uzura calculatorului in toata aceasta perioada.

Aproape toate firmele de acest gen insa nu vor plati nici macar un cent asa zisilor membri (care muncesc din greu la colectarea punctelor). Si asta fie din lipsa de bani, fie din lipsa de scrupule. Logica este mai mult decat evidenta: cine se inhama la astfel de eforturi pentru cativa dolari pe luna nu este in nici un caz dintre cei cu dare de mana sau cu o cultura solida in domeniu. Asadar, toti acesti clienti ai companiei aproape sigur nu prea au cum sa protesteze, apoi, lucru mai important chiar, nu vor fii probabil nici clientii publicitatii de pe site-ul companiei. Iar daca nu exista publicitate, nu vor exista nici bani, cu atat mai mult pentru toata multimea de doritori de castiguri usoare.

Numere cu Suprataxa


Atentie la reclamele la diferite produse, servicii sau oferte suspect de ieftine ori gratuite care te indeamna sa apelezi (pentru mai multe detalii sau pentru a intra in posesia fabuloasei oportunitati) un numar de telefon incepand cu 0-900, 1-900 sau orice fel de alte numere atipice. Mai mult ca sigur, aceasta distractie te va costa bani grei.
False Oferte de Lucru la Domiciliu


Una dintre cele mai la moda pacaleli, atat la noi cat si in exterior, atat pe Internet cat si in ziare, este aceea care promoveaza munca manuala la domiciliu: procesatul corespondentei, asamblatul jucariilor sau incropirea de colaje, confectionatul obiectelor artizanale, tipografiatul la masina de scris, etc... 99% dintre acestea sunt neadevaruri bine ticluite prin care, cu cea mai mare ingenuitate si naturalete, firma sau individul vor percepe o taxa de inscriere sau de achizitionare a pachetului de inceput, lasandu-te apoi atat fara slujba cat si fara bani.
articol recomandat de jocuri cu motociclete

17 oct. 2010

Cultura ciupercilor Pleurotus… o afacere la îndemâna tuturor (IV)

Tehnologia din zona de cultură
Odată pregătit amestecul celulozic, urmează inocularea miceliului în saci de câte 12-17 kg fiecare, în raport de conţinutul acestora (paie sau rumeguş).
Spaţiul destinat culturii ciupercilor Pleurotus cuprinde două sectoare: de incubaţiei şi de fructificaţiei. Fiecare dintre acestea prezintă un microclimat specific, care asigură condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea miceliului.

Zona de incubaţie
Etapa imediat următoare, pe care o parcurge miceliul, odată însămânţat, este creşterea acestuia pe seama substratului celulozic şi a celorlalte ingrediente din saci. Aceasta este perioada de incubaţie a miceliului, care durează între 15 şi 30 de zile. Durata incubaţiei este influenţată de către foarte mulţi factori, şi anume: de tipul de miceliu folosit, de temperatura din camera de incubaţie, de umiditatea din “brichete”, de prezenţa bacteriilor folositoare din substratul celulozic, de calitatea şi intensitatea luminii, de calitatea substratului nutritiv, igiena în spaţiul de cultură.
Tipul şi calitatea miceliului. În momentul de faţă, sunt foarte multe tipuri de micelii ale ciupercii Pleurotus, care sunt rodul activităţii de cercetare ştiinţifică a multor cercetători. Pentru deplinul success, în cultura ciupercilor, este important să obţinem de la furnizor cât mai multe date despre caracteristicele miceliului, pe care dorim să-l cultivăm. Miceliul de calitate prezintă un număr însemnat de însuşiri: culoare, densitate, viteză de creştere (5-10mm/zi), miros specific de ciupercă, vârstă. Din punct de vedere al aspectului exterior, toate miceliile, albe sau alb-crem şi chiar ale unor mucegaiuri, în general, se aseamănă între ele. De aceea se recomandă un examen de microscopie, pentru a fi siguri de calitatea miceliului. Să achiziţionăm micelii în flacoane sigilate de către firmă şi să nu acceptăm acest material biologic în pungi de naylon cu dopuri de vată improvizate sau borcane nesterilizate.
Miceliul trebuie să fie pufos şi nu compact în jurul bobului de grâu sau orz. Granulele cu miceliu deosebit de dens se fărâmiţează greu. Acest miceliu este de calitate inferioară, el fiind degenerat, iar surprizele neplăcute nu întârzie să apară. În miceliu se pot strecura şi urme de mirosuri neplăcute ale unor mucegaiuri. Acest miceliu nu se achiziţionează de fel
Iată de ce este important să solicităm sfatul unui specialist în acest domeniu, privind calitatea miceliului.
Temperatura din mediul ambiant trebuie să fie de 18-22ºC. La valori inferioare (6-17ºC), perioada de incubaţie se prelungeşte. Nu se recomandă temperaturi mai ridicate de 22ºC, deoarece surplusul termic de 2-3ºC al bacteriilor, din brichete, distruge miceliul.
Umiditatea trebuie să fie cuprinsă între 75-80%.
Bacteriile utile culturii ciupercilor Pleurotus se pot menţine în substratul celulozic, respectând tehnologia pasteurizării, dar şi achiziţionând dozele necesare de bacterii selecţionate, de la institutele de specialitate. Cercetările au demonstrat importanţa deosebită a unor bacterii, care influenţează pozitiv creşterea miceliului, dar şi calitatea ciupercilor.
Calitatea şi intensitatea luminii Iluminatul natural, chiar şi cel fluorescent, favorizează o incubare normală a miceliului.
Calitatea substratului nutritiv. Pregătirea unui material nutritiv de calitate, cu un conţinut optim de hidrocarburi, vitamine, hormoni, o umiditate de 75-80% şi un pH uşor acid (6-6,5), sunt condiţii sine qua non pentru creşterea şi dezvoltatea miceliului.

Zona de fructificaţie
Perioada de fructificaţie îşi are debutul încă din ziua a X-a de la însămânţare, când miceliile încep să se grupeze în coloane de câte 3-4cm. În acest moment brichetele se transferă în camera de cultură şi se execută tăierea sacilor. Treptat, miceliile încep să formeze primii butoni de fructificaţie. La început, ei sunt albi, de 1-2mm, iar ulterior, după cca. 15-30 zile, de la însămânţare, în raport de tipul de miceliu folosit, devin albastru măslinii.
Şi în camera de fructificţie este necesar să respectăm un minim de cerinţe, pentru obţinerea unor ciuperci cu un aspect comercial plăcut. Acesţi factori sunt: densitatea brichetelor, aerarea, temperatura, umiditatea, lumina şi protecţia fitosanitară.
În camera de fructificaţie se recomandă 4 saci/m2, la o densitate mai mare, în jurul brichetelor se crează un microclimat bogat în CO2 , dăunător butonilor fructificaţie. De aceea, o ventilaţie corespunzătoare elimină excesul acestui gaz dăunător, în această perioadă. Temperatura optimă pentru meninerea capacităţii de fructificaţie de 12-18ºC, iar umiditatea relativă de 75-80%. Lumina naturală indirectă induce formarea unor ciuperci cu un miceliu dens, cu picior scurt şi pălărie mare. Se recomandă, de asemenea, respectarea măsurilor profilactice şi terapeutice privind combaterea agenţilor patologici (insecte, acarieni, mucegaiuri.).

Calculul profitului impozabil

Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.


Norme metodologice:
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.


Codul fiscal:
(3) In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.


Norme metodologice:
16. Optiunea prevazuta la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitata numai de contribuabilii care vand cu plata in rate bunuri mobile si imobile care sunt rezultate din productia proprie si se face pentru fiecare contract. Pentru determinarea profitului impozabil in perioada curenta, ratele scadente in perioada urmatoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzatoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele urmatoare in care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vanzare nu se mai regasesc in baza de impunere, datorita trecerii intr-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe masura scadentei acestora.


Codul fiscal:
(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.


Norme metodologice:
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).


Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;


Norme metodologice:
18. Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile realizate de persoanele juridice romane din dividende primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, sunt neimpozabile in conditiile in care acestea justifica indeplinirea celor doua conditii cumulativ:
- detinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina;
- perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.
Justificarea indeplinirii celor doua conditii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare detinute la persoana juridica straina.


Codul fiscal:
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;


Norme metodologice:
19. In sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investitiile financiare pe termen lung reprezinta activele inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile.@
__________
@Pct. 19 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 2 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;


Norme metodologice:
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea. Veniturile rezultate din inregistrarea in evidenta contabila a creantelor privind impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.


Codul fiscal:
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.


Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.


Codul fiscal:
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.


Norme metodologice:
22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adaugata» din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.@
d) penalitatile de intarziere si daunele-interese, stabilite, potrivit legii, in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe masura inregistrarii lor.@
__________
@Pct. 23 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 2 din H.G. nr. 1840/2004.
- Litera d) de la pct. 23 a fost introdusa prin art. I, lit. A, pct. 3 din H.G. nr. 84/2005.


24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea catre personalul societatii a actiunilor proprii, in limitele stabilite de adunarea generala a actionarilor, nefiind cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


Codul fiscal:
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: [...]
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;


Norme metodologice:
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.


Codul fiscal:
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;


Norme metodologice:
26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.@
__________
@Pct. 26 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 3 din H.G. nr. 1840/2004.


Codul fiscal:
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;


Norme metodologice:
27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
28. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de transport si cazare in tara si strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Rezultatul contabil curent reprezinta soldul contului «Profit si pierdere» la nivel de luna, respectiv trimestru, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile. Profitul din anii precedenti reprezinta sodul contului «Rezultatul reportat» la data de 31 decembrie a anului anterior anului curent, indiferent de natura conturilor analitice.@
__________
@Pct. 28 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 4 din H.G. nr. 1840/2004.


Codul fiscal:
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;


Norme metodologice:
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.


Codul fiscal:
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;


Norme metodologice:
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.


Codul fiscal:
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in situatia in care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;


Norme metodologice:
31. In cazul in care activitatile de promovare pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri genereaza cheltuieli cu bunuri din productia proprie sau prestarea de servicii, in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activitatilor prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile in situatia in care contribuabilul realizeaza pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.
32. Analiza in vederea acordarii deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectueaza pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice. In cazul in care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul inregistreaza profit contabil, precum si in situatia in care contribuabilul se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile.


Codul fiscal:
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.


Norme metodologice:
321. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.@
__________
@Pct. 321 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 4 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;


Norme metodologice:
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.


Codul fiscal:
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;


Norme metodologice:
34. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in situatia in care contribuabilul inregistreaza pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat.


Codul fiscal:
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;


Norme metodologice:
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.


Codul fiscal:
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;


Norme metodologice:
351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, efectuate potrivit Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.@
__________
@Pct. 351 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 5 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;


Norme metodologice:
352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii asigurarilor private de sanatate nr. 212/2004, cu modificarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.@
__________
@Pct. 352 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 5 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;


Norme metodologice:
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.


Codul fiscal:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;


Norme metodologice:
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.


Codul fiscal:
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;


Norme metodologice:
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.


Codul fiscal:
b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. [...]


Norme metodologice:
39. Prin autoritati romane se intelege totalitatea organelor administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.


Codul fiscal:
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.


Norme metodologice:
40. Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal.@
__________
@Pct. 40 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 6 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;


Norme metodologice:
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate in baza contractelor de asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, nu este deductibila fiscal.


Codul fiscal:
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;


Norme metodologice:
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) alte cheltuieli in favoarea acestora.


Codul fiscal:
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;


Norme metodologice:
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.


Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;


Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.


Codul fiscal:
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;


Norme metodologice:
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului; prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.


Codul fiscal:
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.


Norme metodologice:
491. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:

Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000.000 leiVenituri din prestari de servicii = 2.000.000 leiTotal cifra de afaceri 1.002.000.000 leiCheltuieli privind marfurile = 750.000.000 leiCheltuieli cu personalul = 20.000.000 leiAlte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei din care: 15.000.000 lei sponsorizare Total cheltuieli 860.000.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 30/00 din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.@
__________
@Pct. 491 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 7 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
Provizioane si rezerve
Art. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;


Norme metodologice:
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile si veniturile din impozitul pe profit amanat, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. d) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului.@
__________
@Pct. 50 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 5 din H.G. nr. 1840/2004.


51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.


Codul fiscal:
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;


Norme metodologice:
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.


Codul fiscal:
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.


Norme metodologice:
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.@
__________
@Pct. 53 de la Titlul II a fost modificat prin art. I pct. 2 pct. 6 din H.G. nr. 1840/2004.


Codul fiscal:
e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;


Norme metodologice:
54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar in cotele si in limitele prevazute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare.


Codul fiscal:
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;


Norme metodologice:
55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Bancii Nationale a Romaniei, in cotele si in limitele stabilite, conform legii.


Codul fiscal:
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;


Norme metodologice:
56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.


Codul fiscal:
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.


Norme metodologice:
57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.


Codul fiscal:
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.


Norme metodologice:
571. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul «Rezultatul reportat» sau in contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.@
__________
@Pct. 571 a fost introdus prin art. I, lit. A, pct. 8 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.


Norme metodologice:
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.


Codul fiscal:
Cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente imprumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare romane sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
( In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.


Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.@
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.@
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.@
62. Institutiile de credit, in sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.@
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.@
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.@
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.@
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.@
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:@

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei) --------------------------------------------------------------------------------------- 2Gradul de indatorare = --------------------------------------------------------------------------------------- Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei) --------------------------------------------------------------------------------------- 2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)Gradul de indatorare = -------------------------------------------------------------------------------------- Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.@
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.@
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004. Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2005, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 7%.@
__________
@Pct. 59 - 70 au fost modificate prin art. I, lit. A, pct. 9 din H.G. nr. 84/2005.


Codul fiscal:
Amortizarea fiscala
Art. 24 [...]
( In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.


Norme metodologice:
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:

-----------------------------------------------------------------------------------Ani Modul de calcul Amortizarea anuala degresiva Valoarea ramasa (lei) (lei)----------------------------------------------------------------------------------- 1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000----------------------------------------------------------------------------------- 2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000----------------------------------------------------------------------------------- 3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000----------------------------------------------------------------------------------- 4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000----------------------------------------------------------------------------------- 5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000----------------------------------------------------------------------------------- 6 114.688.000 x 20%=114.688.000/5 22.937.600 91.750.400----------------------------------------------------------------------------------- 7 22.937.600 68.812.800----------------------------------------------------------------------------------- 8 22.937.600 45.875.200----------------------------------------------------------------------------------- 9 22.937.600 22.937.600-----------------------------------------------------------------------------------10 22.937.600 0-----------------------------------------------------------------------------------

Codul fiscal:
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).


Codul fiscal:
(12) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.


Norme metodologice:
711. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.@
__________
@Pct. 711 a fost modificat prin art. I, lit. A, pct. 10 din H.G. nr. 84/2005.


712. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:@
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000

30 sept. 2010

Transport marfă

Ca volum, piaţa transporturilor rutiere de mărfuri se cifrează la aproximativ 300 milioane tone anual. Ca proporţie între sectoare, se înregistrează o creştere a procentului deţinut de sectorul privat (peste 60% în momentul de faţă).
România se află în prezent în plin proces de modernizare a reţelei rutiere, astfel încât să se alinieze la standardele europene.

Clienţii
În situaţia companiilor de transport care deţin vehicule de mare tonaj, uriaşa majoritate a clienţilor o constituie societăţile comerciale, şi anume cele care nu deţin mijloace de transport proprii.
Există şi o categorie de firme care prestează activităţi mai restrânse, utilizând în general vehicule de tonaj mai mic şi capacitate redusă (gen “autodubă”). Printre clienţii acestora o pondere însemnată o pot avea persoanele fizice, care le solicită serviciile în special pentru mutarea mobilierului.

Concurenţa
Se apreciază că în prezent există peste 25.000 operatori pe piaţă, dintre care în jur de 7000 desfăşoară şi activităţi de transport internaţional. Trebuie luată în considerare atât concurenţa firmelor mari, care efectuează operaţiuni ample de transport internaţional, prin maşini de mare tonaj şi care se adresează unei categorii de clienţi compusă în special din firme înternaţionale, cât şi multitudinea de firme mici şi mijlocii, care cel mai des acţionează pe plan local, desfăşurând activităţi de transport mult mai restrânse.

Promovarea
Promovarea are un rol foarte important. Într-o afacere de acest gen ar fi recomandabil, în special datorită costurilor mari, să existe unele precontracte semnate (o minimă bază de clienţi) în momentul începerii activităţii, pentru a se putea obţine foarte rapid încasări care să permită desfăşurarea pe mai departe a activităţii.

Costurile de început
Într-un business de o asemenea natură, costurile pe care le presupune demararea activităţii sunt mari sau foarte mari, în special datorită costurilor ridicate ale mijloacelor de transport.
Acestea diferă în funcţie de marcă, an de fabricaţie, număr de kilometri parcurşi, dotări şi alţi factori. Cele mai apreciate mărci pe plan internaţional sunt Iveco, Scania, MAN, DAF, Mercedes, Volvo, Renault. Pentru un cap tractor, preţurile încep de la 7 – 10.000 EURO (an de fabricaţie 1991-1992), mergând până la 50.000 EURO (fabricatie 2001) sau chiar mai mult. Preţul mediu se încadrează în intervalul 15 – 25.000 EURO.
Pentru o remorcă (an fabricaţie 1990-1995) preţurile variază între 10.000 şi 25.000 EURO.
Desigur, aceste preţuri sunt estimative. Printr-o cercetare de piaţă aprofundată se pot găsi furnizori care să ofere preţuri mult inferioare celor prezentate mai sus.

Pregătire şi calificare
Persoanele care coordonează ansamblul activităţilor de transport trebuie să fie în permanenţă la curent cu reglementările naţionale şi internaţionale: acorduri de transport, modalităţi de stabilire a tarifelor, condiţii tehnice ale vehiculelor (inclusiv revizii tehnice, echipamente admise, tonaje maxime permise, dispozitive anti-poluante etc.), contravenţii şi sancţiuni, legislaţie vamală, altele.

Licenţa de transport se acordă numai acelor operatori care îndeplinesc condiţiile de onorabilitate, competenţă profesională, capacitate financiară şi bază tehnico-materială necesară.
Condiţia de competenţă profesională este îndeplinită dacă persoana care conduce efectiv activitatea posedă un certificat eliberat de autoritatea competentă sau o diplomă de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior tehnic de specialitate.
Operatorul are o capacitate financiară bună atunci când dispune de resurse financiare suficiente, de vehicule şi/sau de dotarea necesară pentru începerea şi desfăşurarea activităţii.

Există şi cursuri de formare a şoferilor care transportă mărfuri periculoase în trafic internaţional. La încheierea cursului, participanţii primesc certificate de absolvire, obligatorii începând cu anul 1995.

Cadrul legal
Pentru a avea dreptul de a efectua operaţiuni de transport rutier de bunuri şi persoane, trebuie obţinute o serie de licenţe şi autorizaţii, conform Normelor Metodologice din 4 decembrie 2001, aprobate prin Ordinul nr. 1842/04.12.2001 al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Pentru transporturile internaţionale, este necesar ca marfa să fie asigurată la o societate de asigurări din România sau din Uniunea Europeană. Valoarea uzuală a unei astfel de asigurări este de 100.000 EURO.
În cazul transporturilor conţinând mărfuri speciale (toxice sau periculoase) sunt necesare autorizaţii suplimentare.
Începând de la 1 iulie 2002 posesorii de autovehicule de transport marfă sau pasageri vor achita o taxă pentru utilizarea infrastructurii rutiere, numită rovinietă. Posesorii de autovehicule înmatriculate în România vor utiliza rovinieta anuală. Aceasta este obligatorie pentru ca transportatorul să primească licenţa, respectiv cartea de identitate.

Activitatea de transport rutier (atât de persoane cât şi de marfă) este reglementată de Autoritatea Rutieră Română.