Cultura ciupercilor Pleurotus… o afacere la îndemâna tuturor (IV)

Tehnologia din zona de cultură
Odată pregătit amestecul celulozic, urmează inocularea miceliului în saci de câte 12-17 kg fiecare, în raport de conţinutul acestora (paie sau rumeguş).
Spaţiul destinat culturii ciupercilor Pleurotus cuprinde două sectoare: de incubaţiei şi de fructificaţiei. Fiecare dintre acestea prezintă un microclimat specific, care asigură condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea miceliului.

Zona de incubaţie
Etapa imediat următoare, pe care o parcurge miceliul, odată însămânţat, este creşterea acestuia pe seama substratului celulozic şi a celorlalte ingrediente din saci. Aceasta este perioada de incubaţie a miceliului, care durează între 15 şi 30 de zile. Durata incubaţiei este influenţată de către foarte mulţi factori, şi anume: de tipul de miceliu folosit, de temperatura din camera de incubaţie, de umiditatea din “brichete”, de prezenţa bacteriilor folositoare din substratul celulozic, de calitatea şi intensitatea luminii, de calitatea substratului nutritiv, igiena în spaţiul de cultură.
Tipul şi calitatea miceliului. În momentul de faţă, sunt foarte multe tipuri de micelii ale ciupercii Pleurotus, care sunt rodul activităţii de cercetare ştiinţifică a multor cercetători. Pentru deplinul success, în cultura ciupercilor, este important să obţinem de la furnizor cât mai multe date despre caracteristicele miceliului, pe care dorim să-l cultivăm. Miceliul de calitate prezintă un număr însemnat de însuşiri: culoare, densitate, viteză de creştere (5-10mm/zi), miros specific de ciupercă, vârstă. Din punct de vedere al aspectului exterior, toate miceliile, albe sau alb-crem şi chiar ale unor mucegaiuri, în general, se aseamănă între ele. De aceea se recomandă un examen de microscopie, pentru a fi siguri de calitatea miceliului. Să achiziţionăm micelii în flacoane sigilate de către firmă şi să nu acceptăm acest material biologic în pungi de naylon cu dopuri de vată improvizate sau borcane nesterilizate.
Miceliul trebuie să fie pufos şi nu compact în jurul bobului de grâu sau orz. Granulele cu miceliu deosebit de dens se fărâmiţează greu. Acest miceliu este de calitate inferioară, el fiind degenerat, iar surprizele neplăcute nu întârzie să apară. În miceliu se pot strecura şi urme de mirosuri neplăcute ale unor mucegaiuri. Acest miceliu nu se achiziţionează de fel
Iată de ce este important să solicităm sfatul unui specialist în acest domeniu, privind calitatea miceliului.
Temperatura din mediul ambiant trebuie să fie de 18-22ºC. La valori inferioare (6-17ºC), perioada de incubaţie se prelungeşte. Nu se recomandă temperaturi mai ridicate de 22ºC, deoarece surplusul termic de 2-3ºC al bacteriilor, din brichete, distruge miceliul.
Umiditatea trebuie să fie cuprinsă între 75-80%.
Bacteriile utile culturii ciupercilor Pleurotus se pot menţine în substratul celulozic, respectând tehnologia pasteurizării, dar şi achiziţionând dozele necesare de bacterii selecţionate, de la institutele de specialitate. Cercetările au demonstrat importanţa deosebită a unor bacterii, care influenţează pozitiv creşterea miceliului, dar şi calitatea ciupercilor.
Calitatea şi intensitatea luminii Iluminatul natural, chiar şi cel fluorescent, favorizează o incubare normală a miceliului.
Calitatea substratului nutritiv. Pregătirea unui material nutritiv de calitate, cu un conţinut optim de hidrocarburi, vitamine, hormoni, o umiditate de 75-80% şi un pH uşor acid (6-6,5), sunt condiţii sine qua non pentru creşterea şi dezvoltatea miceliului.

Zona de fructificaţie
Perioada de fructificaţie îşi are debutul încă din ziua a X-a de la însămânţare, când miceliile încep să se grupeze în coloane de câte 3-4cm. În acest moment brichetele se transferă în camera de cultură şi se execută tăierea sacilor. Treptat, miceliile încep să formeze primii butoni de fructificaţie. La început, ei sunt albi, de 1-2mm, iar ulterior, după cca. 15-30 zile, de la însămânţare, în raport de tipul de miceliu folosit, devin albastru măslinii.
Şi în camera de fructificţie este necesar să respectăm un minim de cerinţe, pentru obţinerea unor ciuperci cu un aspect comercial plăcut. Acesţi factori sunt: densitatea brichetelor, aerarea, temperatura, umiditatea, lumina şi protecţia fitosanitară.
În camera de fructificaţie se recomandă 4 saci/m2, la o densitate mai mare, în jurul brichetelor se crează un microclimat bogat în CO2 , dăunător butonilor fructificaţie. De aceea, o ventilaţie corespunzătoare elimină excesul acestui gaz dăunător, în această perioadă. Temperatura optimă pentru meninerea capacităţii de fructificaţie de 12-18ºC, iar umiditatea relativă de 75-80%. Lumina naturală indirectă induce formarea unor ciuperci cu un miceliu dens, cu picior scurt şi pălărie mare. Se recomandă, de asemenea, respectarea măsurilor profilactice şi terapeutice privind combaterea agenţilor patologici (insecte, acarieni, mucegaiuri.).

Dezvoltare fara imprumuturi

Parteneriate strategice pentru dezvoltarea rapida a afacerii

I: Vreau sa imi dezvolt afacerea dar fara sa ma mai imprumut. Exista vreun mod de a creste vanzarile si profitul fara sa mai investesc si mai mult capital ?

R: Da. Practica parteneriatelor strategice. Aceste aliante va permit aceleasi rezultate si intr-o perioada scurta de timp ca in cazul unei infuzii de capital, evitand imprumuturile sau investitori din afara.

Doua sunt mai importante: de marketing si de produs.

In cazul parteneriatului de marketing, doua companii fac schimb de baza de date despre clienti. Veti castiga accesul la clientii altei companii, carora le veti pune la dispozitie produsele/serviciile voastre; in plus, veti castiga redevente sau dividende de profit din vanzarile partenerului catre clientii vostri, in timp ce partenerul ofera clientilor sai produsele/serviciile voastre. Veti vinde fara cheltuiele aditionale de productie, retele de distributie sau inventariere si depozitare. Partenerul poate negocia direct cu clientul vostru, fara a mai fi nevoie de intermedierea voastra. Tot ce va ramane de facut este colectarea
banilor si impartirea dividendelor intre voi si partener.

In cazul Internetului, rolurile partenerilor sunt precis regulate. Parteneriatele de marketing sunt facilitate de simpla creare a unei legaturi intre siturile partenerilor. Clientii unui partener pot ajunge la celalalt printr-o apasare de buton si vice versa. Parteneriatele de produs apar si sunt activate cand clientii vostri merg si cumpara produse/servicii de pe situl partenerului si cand clientii lor vin si cumpara pe situl vostru.

Parteneriatul ideal este cel intre firme cu produse/servicii complementare. Daca voi comercializati echipament sportiv, va puteti asocia cu un vanzator de imbracaminte sport, ca mod de a oferi clientilor vostri hainele lor in timp ce ei ofera alor lor echipamentele voastre.

Inainte de a va asocia, trebuie sa cercetati si analizati pentru a determina increderea, capacitatile si reputatia oricarui potential partener. Referintele de la un client sau furnizor sunt surse de informatii la care puteti avea acces, alaturi de orice informatie financiara. Parteneriatele benefice pe care le are deja incheiate. Asigurati-va ca, inainte de intrarea in parteneriat, primiti copii semnate a oricarui acord de confidentialitate si non concurenta, contracte existente. Aceasta presupune obtinerea de documente legale, protejarea unor
valori precum secretele comerciale ale partenerului, reputatia si mai ales relatiile
cu clientii sai.

Inainte de finalizarea contractului, testati fesabilitatea parteneriatului cu oricare dintre potentialii parteneri. Dupa aflarea rezultatelor, puteti clarifica termenii si conditiile contractului si sa semnati toate actele legale si intelegeri operative.

Parteneriatul trebuie sa aduca beneficii tuturor membrilor pentru a stimula si intretine un nivel ridicat de interes si cooperare fructuoasa de-a lungul perioadei contractului.

Plan de afaceri model

Plan de afaceri


Societate Comeriala poarta numele de _____ si este organizata ca Societate cu
Răspundere Limitata.
S.C.______ va lua fiinţa odată cu publicarea in Monitorul Oficial
Afacerea se bazează pe punerea in vânzare produselor tip băuturi alcoolice , răcoritoare
si alte derivate ale acestora. Afacerea ce se va desfasura va fi aceea a unui bar unde
orice om, poate veni sa se simtă bine petrecând câteva ore in compania muzicii bune.
Segmentul de piaţa căruia i se adresează sunt tinerii de la 15-16 ani pana la 30 35 de ani .
Obiectivele afacerii sunt acelea de a infinita un loc unde tinerii pot petrece câteva ore
intr-un loc la orice ora doreşte , spaţiul fiind deschis pe 24 ore pe zi

• Afacerea


A. Firma

Se doreşte a fi infiintata in următoarele doua luni si va fi un S.R.L.
Se vor pune in vânzare produse răcoritoare , alcoolice si derivate ale acestora , si va fi creata o atmosfera in care oricine ar intra sa facă consumaţie sa se simtă ca cat se poate de bine , aşadar firma va fi de fapt un loc unde se oferă buna dispoziţie .
Succesul va fi garantat de programul tip non-stop si de atmosfera altfel fata de ceea ce ofera piata in momentul de fata.

B. Obiective

S.C. _____ isi propune cucerirea unui număr cat mai mare de clienţi si recunoastera pe piaţa a potentialului si stilului diferit fata de firmelor cu acelaşi profil din zona oraşului Brasov .
In acelaşi timp firma isi propune o extindere cat mai variata a produselor oferite cat si a ofertelor de buna dispoziţie .

• Piaţa


Clienţii sunt tineri cu vârste cuprinse intre 15 si 35 de ani , ce se asimilează prin gusturile proprii profilului barului in materie de muzica , servicii si servire.
Acest tip de clienţi , datorita vârstei au dorinţa de a petrece de câteva ori pe saptamana o perioade de câteva ore intre-un astfel de loc , fiind dispuşi sa cheltuiască intre 50 000 si poate câteva sute de mii , in cazul in care se simte bine in compania serviciilor unui astfel de loc si a prietenilor cu care isi petrece acest timp liber.
Relaţiile directe ce vor fi dezvoltate cu clienţii ii vor apropia mai mult. Pentru aceasta conducerea firmei isi propune susţinerea unor concerte in unele zile ale saptamanii invitând sa cânte trupe cunoscute din tara ori locale , ceea ce va face ca apropierea clienţilor de sa se facă mult mai bine si pentru o mai lunga durata , firma urmărind cucerirea unui segment de piaţa si fidelizarea acestora , astfel dezvoltându-se mai mult decât o simpla relaţie de oferire de servicii intre bar (personal) si clienţi .

Cu alte cuvinte S.C._____ isi propune sa fie un club al tinerilor ce adopta un anumit stil de viata si de comportament .
Pentru început reclama se va face prin afişe impartite printre cei ce par a face parte din acest gen, iar in inaugurare va cânta o trupa cunoscuta
S.C.______ S.R.L. va pune in vânzare băuturi alcoolice : bere , vin , vodca , ………………………………………………………………………………..
si cafea capucino, ceaiuri, sucuri , precum si gustări ca alune chipsuri , si, in funcţie de perioada anului o gustare surpriza ex: hamsii , shaorma , etc.
Vom adopta si o specialitate a clubului ce poate fi un cokteil surpriza ori o băutura tradiţionala romaneasca .
Servirea se va face la bar , acolo unde clientul poate vedea toata gama de produse oferite de câtre club .

Potenţialii clienţi sunt locuitori ai oraşului Brasov , ei fiind in număr destul de mare , aproximativ câteva sute , datorita schimbării continue a mentalitatii fiind in creştere ca număr si ca posibilitati materiale .
Tendinţa pieţei este de a se axa spre originalitate si bun gust ceea ce se spera ca va aduce pe piaţa S.C.______ S.R.L..

Concurenta , destul de slaba in raza oraşului Brasov este alcătuita dintr-un singur bar cu profil asemănător : „ BRITANIA PUB” bar care deşi e neincapator in unele perioade ale zilelor are unele lipsuri ce afectează clienţii obisnuiti lor cum ar fi: lipsa unei surse de aerisire destul de puternica pentru a face fata solicitărilor, lipsa de inspiraţie afişata deseori in crearea atmosferei si anume in muzica ascultata ceea ce aduce deseori nemulţumiri clienţilor .
Modul prin care vom castiga foarte repede simpatia acestor clienti este chiar muzica , dar si atmosfera pe care vom încerca sa o cream prin instalarea unei scene unde se va putea dansa .
A doua modalitate prin care vom cuceri clienţii este invitarea in clubul nostru pentru a susţine concerte a unor trupe , bazându-ne pe faptul ca in Brasov se intampla foarte rar acest lucru in vreun club .
A trei-a modalitate de atragere a clientilor este programul tip non-stop , program ce nu este afisat de nici un alt bar cu profil asemanator , unde la orice ora se poate intra pentru a consuma sau a petrece cateva ore in compania prietenilor ori alte imprejurari.





• Organizare si conducere

A . Procesul de productie
(cum, de unde cumparam cu cat cumparam ce cumaparam cat ne trabuie)?
(echipamente , vesela , frigidere …etc)
B conducere
Responasbilitati : cine ce de ce se ocupa…? Ce scriu?
C Personal
Care ce cum ce face
Cum se face plata , cu cat , de cati oameni e nevoie?
Cum se instruesc?

• Informatii financiare
---venit estimat in primul an,
-fonduri necesare?
Care vor fi veniturile lunar?
- cheltuieli, profituri pierderi.
- Previziuni pe 2-5 ani
Numerar ne trabuie pentru primele 3 luni!!!!!!!!!!!!!(la cheltuieli) nu ne putem baza pe ceea ce incasam …trebuie estimate cheltuielile..
Ceva de genu pt ani si pt luni trebuie sa calculam
Previziuni de profit şi pierderi
Item Anul I Anul II Anul III
Vânzări
Cheltuieli:
Materii prime
Salarii
Utilităţi
Costuri administrative
Alte costuri directe
etc
Profitul brut / Pierderi
Taxe pe profit
Profitul net


Tabelul 1
COSTURI DE LANSARE ESTIMATE
Amenajare spatiu _________________
Echipamente _________________
Instalare _________________
Servicii, consumabile _________________
Costul stocului initial _________________
Cheltuieli profesionale (avocat, contabil, etc.) _________________
Licente, autorizatii _________________
Telefon, utilitati _________________
Asigurari _________________
Publicitate pentru inaugurare _________________
Cheltuieli neprevazute _________________
Total Cheltuieli de Lansare _________________



Tabelul 2
COSTURI PENTRU O LUNA
Salariul si alte beneficii ale personalului _________________
Chirie _________________
Promovare _________________
Materii prime _________________
Utilitati _________________
Asigurari _________________
Impozite _________________
Intretinere _________________
Transport _________________
Altele _________________
Total Cheltuieli pe o Luna _________________



Calculam pt o luna si inmultim cu 3 , adunam suma pt amenajare si rahaturi de inceput si ne da suma cer ne trebuie sa incepem...
.
si pana la sfarsit trebuie sa completam chestia asta :
Situaţia actuală şi previzionată a veniturilor
Fără proiect An 1 An 2 An 3
1. VENITURI (suma producţiilor valorice)
1.1. Producţie fizică *):___________________________
1.2. Preţ unitar__________________________________
1.3. Producţie valorică (1.1 x 1.2.)____________________
2. COSTURI DIRECTE

2.1. Forţa de muncă directă________________________
2.2. Materiale___________________________________
2.3. Combustibili________________________________
2.4. Alte costuri directe___________________________
3. AMORTIZARE (a investiţiei)
_____________________________________________
4. COSTURI INDIRECTE
4.1. Forţa de muncă indirectă_____________________
4.2. Alte costuri_______________________________
5. PROFIT BRUT
6. Impozit pe profit (25%)_________________________
7. PROFIT NET (5 – 6)
____________________________________________
9. INVESTIŢIE:_________________________________
*) pentru fiecare produs

Analiza Tranzactionala

- A... tinerii de astazi! Ce vor ajunge?
- Ai mare dreptate, asa este!

- Cat e ceasul? Sapte.

- Unde este dosarul rosu?
- Daca ai fi mai ordonat, ai sti!

- El: Vino la mine ca sa ascultam putina muzica...
- Ea: Buna idee...

Am exemplificat aici niste schimburi de cuvinte, cum puteti auzi si folosi de mii de ori pe zi, alese deliberat dintre cele mai banale care mi-au venit in minte.
Daca definim fiecare dintre aceste schimburi drept "tranzactie", si incercam sa analizam semnificatiile, facem ceea ce in limbajul stiintific se numeste "analiza tranzactionala".

Analiza tranzactionala (AT) s-a nascut in anii '60, prin opera unui psiho-terapeut american, Eric Berne, cu scopul de a face accesibile marelui public conceptele cele mai complexe din psihologie si psihanaliza si s-a impus rapid la toate nivelurile structurii comerciale (de la vanzatori pana la sefi), pentru usurinta cu care raspunde la nevoile comunicative cotidiene si profesionale.
AT, chiar daca uneori are defectul de a fi simplista, poate fi considerata o adevarata cheie pentru comunicare; vreau deci sa arat conceptele principale, avand incredere ca de obicei in capacitatea dumneavoastra de a gasi singuri exemple si aplicatii.
Analiza Tranzactionala cuprinde:
- Analiza structurala, care permite a se intelege in care stare a sinelui functioneaza o persoana.
- Analiza tranzactiilor, care aprofundeaza ceea ce se intampla in schimburile comunicative interpersonale.
- Analiza pozitiei vietii, adica modele folosite de persoane, mai mult sau mai putin constient, in infruntarea existentei.
- Analiza jocurilor, care permite intelegerea si descurcarea unor serii de situatii tipice intr-un mod eficace.

Analiza structurala.
Starile Sinelui

Starea sinelui se defineste ca un sistem de ganduri, de comportamente si emotii, care pun fiecare individ in relatii cu mediul (mediul poate fi un alt individ, o familie, un grup sau o firma).
AT-ul reiese din constatarea ca fiecare dintre noi are in sine insusi o componenta rationala (stare Adulta), o componenta emotionala (stare Copil) si o componenta unde sunt pastrate invataturile si atasamentele primite de la parinti, educatori si profesori (stare Parinte).
Aceste trei stari ale sinelui nu au nici o legatura cu varsta efectiva sau cu relatia de rudenie, ci se refera la modele de comportament; noi trecem de la o stare la alta in functie de situatie.
Dar sa vedem in detaliu componentele sinelui.

Starea Parinte

Este reflexul educatiei primite, care isi pune amprenta asupra copilariei si adolescentei, continuand sa actioneze si asupra individului adult.
Valorile transmise se refera la:
- bine si rau
- ceea ce trebuie sa faci si ceea ce nu trebuie sa faci
- credinte
- implinire profesionala
- casatorie
- traditii etc.

Starea Parinte se divide in:
- Normatorul, la care se refera normele sociale si metodele de evaluare;
- Afectivul (sau protectorul) e cel care protejeaza, consoleaza, sustine si incurajeaza.

Parintele Normator Negativ (PNN)
Este vorba despre parintele care-si subevalueaza copilul.
Ex.: "Nu stii sa faci nimic!"; "Nu asa se face!"; "La varsta ta obtineam rezultate mult mai bune decat ale tale!"...

Parintele Normator Pozitiv (PNP)
Este parintele care imparte ordine si impune limite, verificand daca sunt respectate.
Ex.: "Du-te-n pat, maine trebuie sa te scoli devreme!"; "Termina de infulecat ca faci indigestie"; "Saluta-l pe vecin!"; "Nu trebuie sa spui minciuni!"
in ambele cazuri conduita este severa si aspectul este rece si dominator.
Vocea este taioasa si dura.
Avantaje: transmite principii morale facilitand integrarea individului in mediul lui social.
Dezavantaje: rigiditatea lui poate inhiba si cenzura creativitatea si imaginatia.

Parintele Afectiv Negativ (PAN)
Este parintele exagerat de afectiv, devenind hiperprotector si barand dezvoltarea naturala a copilului.
Ex.: "O sa fac eu treaba in locul tau, ca sa nu ti se intample ceva"; "Acel prieten nu e bun pentru tine".

Parintele Afectiv Pozitiv (PAP)
Este parintele care ajuta, sfatuieste si are grija de copilul sau, respectandu-i insa autonomia.
Ex.: "Asa poate fi periculos, asteapta sa te invat ceva mai sigur"; "Astazi este destul de frig, mai bine imbracate cu altceva".
Din punct de vedere fizic, gesturile sunt generoase si deschise. Vocea e calda, dulce si linistitoare.
Avantaje: creaza conditii propice pentru o dezvoltare naturala si sigura a copilului.
Dezavantaje: hiperprotectia poate sufoca si inhiba orice initiativa.

Starea Copil

Fiecare individ aduce cu sine urme din perioade din viata sa caracterizate prin invataminte si inventii.
Adultul va incerca inconstient sa regaseasca toate acele situatii care l-au marcat in trecut. Ne gasim in propria Stare Copil cand se practica o activitate recreativa, individuala sau colectiva.
in fiecare individ exista o parte din personalitatea rezervata Eului-Copil.

Copilul adaptat
Corespunde la atasament copilul docil, supus si care se comporta intotdeauna in functie de asteptarile celor care il inconjoara.
Se supune si executa ordinele primite.
Ex.: "Scuza-ma daca te deranjez, ti-am adus ceea ce vrei"; "As prefera o cafea, dar daca nu se poate, nu este atat de important"; "imi pare rau! S-ar putea..."
Copilul adaptat accepta regulile grupului, linistit si rezervat. Vocea e dulce si moderata. Tonul este echilibrat si ezitant.
Avantaje: respectand normele se consolideaza valorile sociale.
Dezavantaje: docilitatea excesiva este cauza indeciziei si a dubiului.

Copilul rebel
Este caracterizat printr-o serie de manifestari negative si polemice: agresivitate, dorinta de a fi in centrul atentiei spunand "nu", opozitia nediscriminata.
Ex.: "Acum n-am chef!"; "N-am nevoie de tine, pot reusi si singur!"; "Lasa-ma in pace!".
Gesturile sunt bruste si din cand in cand violente; vocea este energica si furioasa.
Avantaje: se protejeaza impotriva stapanirii altcuiva si a abuzului de putere.
Dezavantaje: poate fi impiedicata comunicarea cu mediul extern.

Micul profesor
Este sediul creativitatii si inventiei. Individul se arata curios de a sti si de a intelege si incearca sa rezolve toate problemele care apar. Are incredere in propria capacitate si este mereu convins ca a gasit solutia cea mai buna.
Ex.: "Mi-a venit o idee extraordinara"; "Cine stie cum dracu' functioneaza, am chef sa-l demontez!"; "Daca faci asa o sa reusesti, fara indoiala".
Privirea este vivace si luminoasa. Deseori distruge pentru a intelege un mecanism. Vocea este seducatoare si reflexiva. Se exprima vijelios.
Avantaje: este stimulata activitatea creativa si artistica.
Dezavantaje: exces de imprastiere cu risc de superficialitate.

Copilul Spontan
Este expresia entuziasmului, maniei, fricii, descurajarii.
Individul manifesta dorinte, nevoi, satisfactii, insatisfactii.
Ex.: "Bate campii!"; "Wow, diseara facem nebunii..."; "Mi-e foame, cumpara-mi o prajitura!".
isi foloseste in exprimare trupul; nu are prea multa pudoare; actioneaza liber.
Vocea este energica; tonul adaptat cu situatia: rade, striga, plange.
Avantaje: spontaneitate si energie; placere si entuziasm.
Dezavantaje: lipsa de control poate fi nociva in unele situatii.

Starea Adulta

Particularitatea starii adulte consta in a primii o serie de informatii pentru a le pune impreuna si a le dezvolta intr-un mod logic, rational si obiectiv.
Starea Eu-Adult nu este in relatie stricta cu varsta individului, dar este autonoma si independenta.
Starea adulta se activeaza de obicei cand:
- se vrea a se rezolva o problema
- se hotarasc obiective
- se asuma propria responsabilitate
- se ia o decizie
- se cauta o solutie
- se incepe o negociere
- se doreste evaluarea unor rezultate
- se cauta o conciliere.
Frazele tipice sunt: "Este posibil sa..."; "Eu cred ca..."; "Deducem ca...".
Privirea este directa dar neutra. Pozitia corpului: dreapta si relaxata. Voce regulata si neutra. Ton clar dar inexpresiv.
Avantaje: informatiile sunt elaborate cu logica si obiectivitate.
Dezavantajele: poate deveni rece si lipsit de emotii.

*************************************************************

Cum am spus deja, noi trecem continuu de la o stare la alta in diferite situatii, fara nici o legatura cu varsta sau relatiile de rudenie.
Evident ca atunci cand comunicam cu cineva si el se gaseste intr-o stare particulara a sinelui, aceasta determina o mare serie de combinatii; studiul tuturor acestor posibilitati de comunicare este tocmai Analizei Tranzactionala. O sa revedem un moment dialogurile noastre initiale.

-A... tinerii de astazi! Ce vor ajunge?
-Ai mare dreptate, asa este!
Evident, tranzactia de la Parinte normator la alt Parinte normator.

- Cat e ceasul? Sapte.
Schimb de informatii neutre:
Adult -> Adult.

- A: Unde este dosarul rosu?
- B: Daca ai fi mai ordonat, ai sti!
Tranzactie incrucisata: A cere informatia (Adult->Adult), B raspunde cu o critica. (Parinte normator -> Copil).

- El: Vino la mine ca sa ascultam putina muzica...
- Ea: Buna idee...
Tranzactie oculta. Dialogul este aparent Adult - Adult dar comunicarea efectiva este Copil - Copil ("Vrei sa te joci cu mine? Da, ma joc").


Nu continui cu exemplele pentru ca ar trebui sa va fie usor sa le alcatuiti singuri in acest moment. O data in plus va cer sa observati si voi altele si sa invatati sa recunoasteti starile sinelui si tipul de tranzactii pe care le determina.
Vom vedea in articolul urmator cum se folosesc in practica aceste informatii: am anticipat de fapt ca unele situatii standard dau loc la "jocuri", analiza respectiva fiind deosebit de interesanta si distractiva.
Pentru acum limitati-va sa observati ca dezvoltarea excesiva a starii "Parinte Normativ Negativ" determina o pesonalitate de tip "Persecutor". in acelasi mod, starea de Copil prea adaptat da loc la un comportament de "Victima", in timp ce starea de Parinte Afectiv exagerat va determina personalitatea de tip "Salvator".
Dar triunghiul arhetipurilor "Persecutor", "Victima", "Salvator" nu sta la baza fiecarui roman, film, tranzactie, eveniment?
Va promit un munte de surprize in articolul urmator!

Oportunitati de Afaceri - Baza Sportiva

În contextul economic actual este recunoscută pe plan mondial tendinţa de creştere a timpului liber în dauna timpului de muncă, de transport, de odihnă. Astfel, apare nevoia firească a populaţiei de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le satisface într-un mod cât mai complex dorinţele şi aspiraţiile.
În categoria serviciilor de agrement, un loc tot mai important îl ocupă cele sportive, în strânsă concordanţă cu conştientizarea pe scară largă a rolului pozitiv pe care îl au mişcarea şi sportul în dezoltarea armonioasă a individului. În ţările dezvoltate (din toate punctele de vedere) există un adevărat cult în această privinţă în rândul maselor largi ale populaţiei, iar activităţi ca jogging-ul, cross-urile populare (alergări cu participare largă), mersul pe bicicletă, înotul se constituie în adevărate fenomene de masă.

În ţara noastră, aceste activităţi nu au luat o asemenea amploare, deşi este în general recunoscută importanţa pe care o are sportul în asigurarea stării de sănătate a populaţiei. A început şi în România să se practice jogging-ul (alergarea de dimineaţă sau de seară), se merge cu bicicleta, se practică diferite sporturi. Între acestea din urmă, un loc special îl ocupă fotbalul, ai cărui practicanţi depăşesc probabil ca număr amatorii tuturor celorlalte sporturi care se pot practica în mod organizat. Pe locurile următoare se situează basketul, care câştigă tot mai mulţi adepţi şi tenisul.

În ceea ce priveşte baza tehnico-materială la nivel naţional, situaţia s-a deteriorat pe măsura trecerii timpului, în condiţiile în care proprietarii acestor baze (aflate în marea lor majoritate în proprietatea statului, reprezentat fie prin Direcţiile Judeţene pentru Tineret şi Sport, fie prin primării) nu au beneficiat de fonduri pentru menţinerea şi, cu atât mai puţin, pentru modernizarea acestora.

Clienţii
Clienţii sunt în majoritate tineri până în 35 de ani, dar există şi numeroase persoane de vârsta a doua sau chiar a treia care apelează la asemenea servicii,
ponderea acestora din urmă crescând semnificativ în orele de după-amiază şi seară, odată cu încheierea programului de lucru. De altfel în această din urmă parte a zilei cererea înregistrează punctul culminant, iar de multe ori proprietarii acestor baza practică tarife diferenţiate, cu cele mai mari valori în acest interval orar.

Concurenţa
Momentan, concurenţa este încă slabă, deoarece afacerea necesită o investiţie considerabilă, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca în cazul altor activităţi. Totuşi, există anumite baze unde se pot practica activităţi sportive în mod organizat.
Este vorba în special de o concurenţă indirectă, formată din complexurile aparţinând cluburilor sportive, care pun la dispoziţia doritorilor unele dintre facilităţile lor – contra cost – de şcoli şi facultăţi, care de asemenea beneficiază de terenuri de sport pentru elevi/studenţi, dar care pot dispune (în mod neoficial) şi alte persoane.
Există, după cum s-a mai menţionat, şi o serie de baze sportive care se află în administrarea Direcţiilor Judeţene pentru Tineret şi Sport.

Promovarea
Fiind o afacere care se adresează unui segment important de populaţie, publicitatea trebuie să fie cât mai amplă, desigur în limita bugetului alocat acestei activităţi. Se pot folosi diverse canale de promovare, printre care radioul, presa scrisă, publicitatea stradală (recomandabil cu precădere în locurile frecventate de tineri).

Costurile de început
Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, în primul rând datorită cheltuielilor mari pe care le presupune construirea bazei şi dotarea terenurilor de sport în funcţie de specificul fiecăruia.

În cele ce urmează vor fi enumerate câteva costuri orientative ale instalaţiilor şi echipamentelor care ar trebui achiziţionate, în funcţie de sporturile care urmează a fi practicate.
Pentru fotbal: porţi (între 300 şi 1300 EURO) sau mini-porţi (între 100 şi 200 EURO), mingi (între 10 şi 35 EURO). Pentru basket: instalaţie fixă cu panou (între 150 şi 1700 EURO) sau instalaţie mobilă (120-900 EURO), panou simplu cu coş (50-220 EURO), mingi simple sau oficiale (10-80 EURO).
Pentru tenis: maşini de aruncat mingi – diverse modele (200, 500, până la 2000 EURO), fileu (200 EURO), rachete pentru amatori (20-70 EURO) sau profesionale (80-300 EURO).
Pentru tenis de masă: masă de joc –poate fi pentru interior sau pentru exterior- (între 300 şi 1000 EURO), fileu (40-70 EURO), set palete (20-30 EURO), set mingi (3-6 EURO).
Evident, mai sunt şi alte sporturi care pot fi practicate în mod organizat în cadrul unei baze sportive, dar în rândurile de mai sus s-au listat numai cele mai populare dintre acestea.

Preţurile de sus sunt orientative şi sunt în marea lor majoritate proprii unor produse de înaltă calitate. În funcţie de strategie şi de posibilităţi, se poate alege varianta achiziţionării unor instalaţii şi materiale sportive mai ieftine ori la mâna a doua.

Pregătire şi calificare
Ponderea personalului specializat este în cazul acestei activităţi mult mai mică decât în alte cazuri.
Necesitatea angajării unui personal de specialitate ar apărea în cazul (foarte posibil de altfel) în care se organizează în cadrul bazei cursuri de iniţiere şi perfecţionare în anumite sporturi. În acest caz, principalii beneficiari ar fi copiii, iar cei care ar urma să se ocupe de pregătirea lor ar trebui să fie profesori şi antrenori de sport, cu diverse specializări.

Cadrul legal
Trebuie prevăzute spaţii suficient de largi destinate amenajării de vestiare şi grupuri sanitare. De asemenea complexul trebuie să beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de activităţi fizice putând genera accidente, de la cele simple până la cele extrem de grave.

MANAGEMENTUL FIRMEI

Consideratii generale

Creearea conducerii s-a impus din necesitatea coordonarii si dirijarii eforturilor colectivitatilor umane pentru realizarea unor obiective comune.
Activitatea e conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. Exercitarea procesului de conducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de mamagement, aceste persoane fiind denumite, manageri.
Exista opinii diferite in ceea ce priveste definirea managerului (cadru de conducere ).
P.Drucker considera ca managerii sunt atat conducatorii propriu-zisi cat si specialistii si alte persoane care pot lua decizii cu influenta asupra activitatii intreprinderii, exceptandu-i insa pe maistri.
P.Bolinet sustine ca un conducator este o persoana care-si obtine rezultatele prin altii.
Definitia adoptata de majoritatea specialistilor este: orice persoana care ocupa o functie de conducere intr-o organizatie socio-economica reprezinta un manager (cadru de conducere), indiferent de treapta ierarhica pe care se afla.
Se considera ca managerul unei intreprinderi este persoana care actioneaza pentru transformarea sarcinilor in actiuni concrete, pentru folosirea eficienta a resurselor intreprinderii si cresterea profitului, pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si motivarea acestora.
Exista doua categorii de cerinte solicitate managerului.
1. Cerinte referitoare la personalitate
Personalitatea este o rezultanta a patru factori:
- constitutia si temperamentul subiectului;
- mediul fizic (climat, hrana);
- mediul social (tara, familie, educatie);
- obiceiurile si deprinderile castigate sub efectul influentelor precedente (mod de viata, igiena alimentara);
Personalitatea comporta doua laturi.
a) Latura instrumentala – data de aptitudini care sunt la randul lor de doua feluri:
- aptitudini legate de meseria de baza care, in cazul existentei lor, asigura dobandirea competentei profesionale;
- aptitudini in desfasurarea muncii de conducere: flerul, intuitia, spontaneitatea, capacitatea de comunicare, de a lua decizii, abilitatea de a dirija oamenii, dorinta de a conduce.
b) Latura actionala – data de:
- temperament si resursele energetice;
Aceste elemente tin de sanatatea, vigoarea, indemanarea, energia, echilibrul, stapanirea de sine a managerului, impuse de necesitatea animarii subordonatilor in procesul muncii si mentinerii unui climat de munca destins.
- caracter
Acesta reprezinta modul de manifestare a personalitatii in relatiile omului cu mediul si cu sine, mod reglat de normele sociale ale comportarii in cadrul sistemelor social – istorice.
2. Cerinte referitoare la calitatile intelectuale
Astfel sunt: inteligenta, capacitatea de a recunoaste, accepta si aplica noul, capacitatea de a gandi clar, memoria, imaginatia, capacitatea de previziune, gandirea practica (pentru rezolvarea problemelor curente), gandirea teoretica pentru generalizare si abstractizare.
Observatie
Practica managementului a demonstrat ca, pe langa trasaturile de caracter pozitive innascute si potentialul intelectual ridicat, eficienta managerului depinde de cunostintele privind principiile, metodele si tehnicile de management care se dobandesc prin invatare.

TIPURI DE MANAGERI SI STILURI DE MANAGEMENT

In abordarea tipului de manager, se considera ca punctul de plecare il constituie tipologia general umana.
Dupa elvetianul Carl Jung, se disting doua tipuri umane:
a) extravertitii – persoane deschise lumii exterioare, impetuoase, exteriorizate, la care predomina tendintele obiective;
b) introvertitii – persoane interiorizate, adancite in propria lor lume, meditative, rezervate, la care predomina tendintele subiective;
Aceasta polarizare a tipurilor umane este diversificata prin tipuri intermediare. Se pot preciza in acest sens urmatoarele tipuri umane:
a) Echilibratii – persoane meditative dar energice, adaptabile dar cu rezerve, deschisi lumii exterioare, cenzurate insa de filtrul introspectiei . Echilibratii constituie prototipul conducatorului.
b) Compensatii – persoane la care tipurile extravertit si introvertit coexista doar temporar, alternand cu o anumita periodicitate. Pesoanele din aceasta categorie acumuleaza fapte, observatii, mediteaza asupra lor, trag concluzii si le verifica. Reprezinta tipul creatorilor.
Tipul uman al managerilor se manifesta in mod cotidian prin stilul de management.
Deosebim astfel:
a) stilul democrat participativ la care se constata: preocuparea pentru realizarea obiectivelor firmei fara a neglija problemele subordonatilor, usurinta in stabilirea si mentinerea contactelor umane, delegarea larga a autoritatii, responsabilitate, tact, bunavointa, atasament;
b) stilul autocrat reprezinta negativul stilului anterior: lipsa consultarii, plasarea in prim plan a autoritatii formale, lipsa de incredere in subordonati, lipsa delegarii, control si indrumare excesive;
c) stilul participativ – autoritar, destul de frecvent intalnit, prezinta caracteristici aflate la jumatatea intervalului limitelor prezentate.

Magazin de papetărie-birotică

În contextul creşterii economice preconizate pentru anii următori, cererea pentru acest gen de produse ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă. Comportamentul consumatorului spune că pe măsură ce veniturile populaţiei vor spori, o parte importantă a acestora vor fi direcţionate către satisfacerea nevoilor secundare şi terţiare, la a căror satisfacere contribuie şi produsele din această categorie.
La rândul ei, oferta în domeniu este deosebit de bogată şi variată, acoperind într-o mare măsură necesităţile actuale ale consumatorilor. De aceea, pătrunderea pe această piaţă nu este deloc simplă, un nou “jucător” având nevoie de un avantaj competitiv important pentru a se putea impune în condiţiile în care relaţiile de piaţă sunt deja, în mare măsură, stabilite şi funcţionale.

Gama de produse este foarte cuprinzătoare şi are o permanentă tendinţă de specializare şi diversificare, pe măsura îmbunătăţirii proceselor de fabricaţie şi a apariţiei unor noi soluţii tehnice. În mod tradiţional, în această grupă de produse se includ următoarele: hârtie şi produse din hârtie, articole pentru laminare şi îndosariere, articole pentru organizare şi arhivare, produse pentru ambalat şi marcat, instrumente de scris şi corectat, articole pentru desen (tehnic), rechizite şcolare, accesorii pentru birou. În ultimul timp, din oferta magazinelor de acest gen au început să facă parte produse cum sunt: sisteme de calcul, componente, imprimante, soft-uri (programe pentru calculatoare), accesorii şi consumabile pentru calculatoare.

Clienţii
Tipul de clienţi variază în funcţie de tipul de magazin şi de gama serviciilor care se comercializează în unitatea respectivă. Astfel, cumpărătorii pot fi preponderent persoane fizice sau firme.
Printre produsele cumpărate cu precădere de persoane fizice se numără articolele de papetărie, rechizitele şcolare etc. Instituţiile achiziţionează în special articole şi consumabile de birou, sisteme de
calcul şi accesorii (dacă în oferta magazinului intră şi această categorie de produse).

Concurenţa
Agenţii economici care comercializează acest gen de articole au tendinţa de specializare, axându-se fie pe distribuţie, fie pe vânzarea prin magazine specializate. Astfel, s-a creat un circuit pe care îl urmează produsele din momentul în care sunt fabricate sau importate şi până când ajung la consumatorul final. Acest circuit cuprinde mai multe etape şi mai mulţi agenţi economici implicaţi în derularea sa.

Pe de o parte există producătorii şi importatorii. Unii dintre aceştia aleg să-şi distribuie produsele respective prin reţele proprii de magazine sau agenţi de vânzări. Alţii, dimpotrivă, se concentrează exclusiv pe aspectele legate de producţie şi apelează la revânzători pentru a asigura procesul de desfacere a mărfii.
Urmează distribuitorii en-gros care, de cele mai multe ori, constituie elementul de legătură dintre producători sau importatori, pe de o parte şi detailişti sau consumatorii finali, pe de altă parte.
Ultima “verigă” în acest lanţ îl constituie magazinele care vând en-detail, exclusiv consumatorilor finali, care fac obiectul prezentului “profil”.

Există deja unele firme care au dobândit o poziţie foarte bună pe piaţă vizând activitatea de import / distribuţie / en-detail, pentru una sau mai multe categorii de produse. Unele dintre acestea şi-au construit lanţuri de magazine şi/sau puncte de lucru, fie că sunt amplasate în acelaşi oraş sau în localităţi diferite, pentru a eficientiza vânzările şi a-şi spori profiturile.

De asemenea, au apărut şi primele firme care au pus la punct “magazine virtuale”, cu vânzare on-line, dar acest gen de activitate este încă în faza de pionierat în România, iar rezultatele nu sunt, cel puţin deocamdată, spectaculoase.


Promovarea
Dacă în cazul firmelor de distribuţie o promovare eficientă o reprezintă Internetul (ele se adresează cu precădere firmelor, iar marea majoritate a acestora dispun de acces la Internet), în cazul magazinelor, reclama stradală (mai cu seamă în apriopierea locului unde se găseşte magazinul) este cea mai recomandată. Însuşi aspectul general al magazinului are o influenţă deosebită în atragerea sau îndepărtarea potenţialilor cumpători şi în crearea unei prime impresii a acestora în legătură cu unitatea comercială. În plus, dacă este vorba de un magazin de dimensiuni mari şi care să justifice cheltuieli promoţionale mai ridicate, se poate apela la anunţuri în presa scrisă şi la reclamă pe posturile de radio.

Costurile de început
Costurile cele mai importante pentru început sunt cele necesare obţinerii spaţiului (cumpărare/închiriere), mobilării şi decorării acestuia. Trebuie ţinut cont de faptul că amplasarea magazinului trebuie să asigure un grad de accesibilitate ridicat sau ceea ce se numeşte “un vad comercial bun”. Închirierea unui spaţiu comercial situat într-o zonă centrală a unui mare oraş costă de regulă peste 10 Euro/mp., ajungând chiar la valori mult mai mari în Bucureşti. Cu atât mai mult cumpărarea spaţiului presupune o investiţie însemnată şi este o decizie de o importanţă deosebită, care poate avea efecte, pozitive sau negative, pe termen lung.
De asemenea, trebuie prevăzute cheltuielile necesare salarizării personalului, plăţii furnizorilor diverselor utilităţi (energie electrică şi termică, telefonie etc.) sau achiziţionării mărfurilor ce urmează a fi comercializate (capital de lucru pentru perioada iniţială, de regulă 3-6 luni). Suma este direct proporţională cu volumul previzionat al activităţii.
Se adaugă şi cheltuielile de înfiinţare a societăţii (care pot fi aproximate la maximum 300 Euro, în cazul în care nu se apelează la intermediari).

Pregătire şi calificare
Personalul de vânzare nu are nevoie de o pregatire de specialitate, dar trebuie să posede minime cunoştinţe în domeniu, pentru a putea da explicaţii în cunoştinţă de cauză în situaţia în care clientul le solicită.

Dacă magazinul comercializează computere sau alte echipamente care înglobează o tehnologie avansată, este recomandabil ca personalul care vinde aceste produse să dispună de o pregătire / calificare în domeniu.

Cadrul legal
Nu există legi speciale care să restricţioneze această activitate. Ea se supune tuturor legilor comerciale în vigoare, dar fără restricţii suplimentare.
Trebuie obţinute autorizaţiile obligatorii pentru orice societate (autorizatia de funcţionare din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, autorizarea sanitară, autorizarea funcţionării din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului şi autorizarea din punct de vedere al protecţiei muncii).

În ceea ce priveşte forma de înregistrare recomandabilă, aceasta este societatea cu răspundere limitată (S.R.L.).
Date concrete, plan de afaceri si documentatie gasiti in pachetul Oportunitati de munca si afaceri!

Oporetunitati de afaceri - Transport interurban de persoane

Dintotdeauna transportul a fost o necesitate umană de bază şi o sursă importantă de câştig pentru cei care s-au ocupat de organizarea acestei activităţi. În România, transportul de persoane între localităţi se poate face pe cale feroviară sau rutieră (exceptând distanţele lungi care pot fi străbătute pe calea aerului, dar în cele ce urmează nu ne vom referi la acestea, şi nici la drumurile parcurse cu ajutorul autoturismelor proprietate personală).
Diferenţierea pe care oamenii o fac între aceste modalităţi de călătorie are la bază criterii cum ar fi: rapiditatea, confortul, siguranţa, serviciile asigurate pe parcursul călătoriei şi, nu în ultimul rând, preţul pe care trebuie să-l plătească.
Mai ales în contextul economiei actuale, în care mobilitatea forţei de muncă (atât între diferite ramuri de activitate, cât şi în plan geografic) înregistrează creşteri semnificative, transportul interurban de persoane capătă o importanţă deosebită.
Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2001 numărul de pasageri care au apelat la transporturile rutiere interurbane şi internaţionale a fost de peste 200 milioane, dar tendinţa faţă de anul precedent este una descendentă. S-au utilizat peste 3000 de autobuze şi microbuze.

Clienţii
Clientela se împarte în două mari categorii: persoane care fac naveta zilnic, săptămânal sau la diferite intervale de timp (aceştia au cea mai mare pondere) şi turiştii.
În general ei se înscriu în grupa celor cu venituri medii şi mici, deoarece persoanele cu posibilităţi financiare superioare preferă să călătorească cu avionul, cu trenul de mare viteză (Intercity) sau cu maşina personală.
Pentru ca clienţii să poată beneficia de cele mai bune condiţii, trebuie să se aibă în vedere construirea unei (mini) autogări, care să beneficieze de spaţii de aşteptare suficiente şi confortabile.

Concurenţa
În prezent pe piaţa transporturilor interurbane de persoane operează aproape 2000 de firme, dintre

care peste 500 realizează şi transporturi în afara graniţelor ţării.
Pe lângă acestea, trebuie avută în vedere, după cum am mai precizat, concurenţa pe care o constituie transportul feroviar. Totuşi, în ultimul timp, multe persoane au început să se orienteze către transportul rutier, mai ales datorită raportului bun între calitatea serviciilor şi preţul care trebuie plătit.

Promovarea
Aceasta poate consta în anunţuri în presa scrisă sau la posturile de radio, dar şi în afişe lipite în gări sau autogări, spre exemplu, unde mesajul poate ajunge direct la clienţi. Promovarea trebuie îndreptată strict către acele categorii de persoane care s-ar putea constitui în viitori clienţi şi nu adresată publicului larg.

Costurile de început
Cu siguranţă, cea mai importantă componentă a costurilor în perioada iniţială o reprezintă achiziţionarea mijloacelor de transport.
Acestea pot fi cumpărate de noi sau second-hand.
După posibilităţi, se poate opta pentru o activitate restrânsă (transportul între două localităţi învecinate, transportul unor grupuri mici de elevi la/de la şcoală etc.) care presupune o investiţie, dar şi venituri mai mici în faza incipientă, sau pentru o activitate amplă (rute de transport variate – inclusiv internaţionale -, autocare de mare capacitate, condiţii deosebite), ceea ce înseamnă un efort investiţional deosebit, dar şi perspectiva unor încasări şi, implicit, a unor beneficii considerabile.
Un microbuz de 8+1 locuri, fabricaţie 1985, costă între 4000 si 5000 EURO, iar unul de 15+1 locuri, mai nou (1999) poate depăşi 20.000 sau chiar 30.000 EURO.
Autocarele sunt şi mai scumpe. Dacă ne referim la cele produse, de exemplu, între 1993 şi 1996, preturile acestora variază între 50.000 şi 80.000 EURO (cele de 49+1+1 locuri) şi cresc proporţional în cazul celor supraetajate (79+1+1 locuri). E adevărat că se pot găsi şi autocare de 50 locuri la preţuri sub 10.000 EURO, dar acestea au 15-20 ani vechime şi un grad de uzură corespunzător.

Preţurile pentru maşinile noi sunt mult mai mari, ceea ce face foarte dificilă construirea unui (mini)parc auto din maşini noi.

Pregătire şi calificare
Pentru a putea desfăşura activităţi de transport rutier public, operatorii trebuie să posede o licenţă, care se acordă în funcţie de îndeplinirea unor criterii ce vizează onorabilitatea, competenţa profesională, capacitatea financiară şi baza tehnico-materială.
Detalii, datele si planul complet al afacerii gasiti in pachetul Oportunitati de munca si afaceri!

Afacere - Crescatorie de fazani

Achizitionati 10 familii de fazani (o familie inseamna 1 mascul si 3 femele) si un incubator pentru oua, amenajati apoi o mica hala pentru cresterea puilor si, iata, se poate spune ca ati demarat o afacere. Ba chiar una foarte profitabila: costurile aferente cresterii fazanilor nu sunt foarte mari si, odata ce ajung la maturitate, acestia sunt foarte usor de intretinut, putand rezista in aer liber chiar si in timpul iernii.

Pretul unui kilogram de amestec de porumb, grau si alte ingrediente necesare dezvoltarii armonioase a puilor de fazan costa aproximativ 1,4 lei, in timp ce hrana pentru adulti poate varia intre 1,2 si 1,3 lei.

Cea mai mare parte a efectivelor crescute in Romania sunt comercializate pe piata externa in state precum Italia, Elvetia, Franta, Germania si Spania unde se cumpara astfel de pasari, atat pentru vanatoare, cat si pentru carne.

De asemenea, crescatorii pot vinde si ouale de fazan, pretul unui ou ajungand la aproximativ 1-1,5 lei. Un fazan adult se comercializeaza la preturi cuprinse intre 40 si 50 lei, iar un pui de fazan poate costa intre 5 si 6 lei.

Informatii pe scurt
Capital initial minim*...............1.000 lei
Capital initial mediu**.........20.000 lei
Profit brut anual..........200.000 lei, in cazul valorificarii unei productii de 20.000 de pasari
Situatia pietei........foarte buna, in special la export
Potential de dezvoltare......mare, cu conditia asigurarii unor investitii in spatiile de crestere
Factori de risc.......stapanirea tehnologiei de crestere, incheierea unor contracte pentru valorificarea productiei

*afacerea se poate demara cu 500 de oua (1 leu bucata)
si cu un incubator (100 lei), plus amenajarea spatiilor de crestere
**in cazul demararii direct cu pasari adulte

Se recomanda demararea afacerii la dimensiuni reduse, intr-o curte, urmand
ca dupa familiarizarea cu tehnologia de crestere sa se treaca la o exploatare intensiva.
Datele oferite sunt informative! Gasiti datele reale ale afacerii si planul de afaceri in pachetul Oportunitati de munca si afaceri!

Greutatea de a fi propriul tau sef

Uneori, a scrie un articol pentru o revista se dovedeste cam greu: ori nu iti vine nimic interesant in minte, ori ai prea multe idei, ori nu gasesti modul cel mai potrivit de a le pune pe hartie s.a.m.d. De data aceasta, de exemplu, se implineste o saptamana de cand incerc sa ma apuc de treaba, fara succes: in primul rand, a fost meciul Italia-Franta si stiti cum e, nu poti sa-l ratezi si, pe deasupra, ai nevoie de pregatire psihologica ca sa-l urmaresti cum trebuie; apoi, mi-au trebuit doua zile sa-mi revin din dracii care m-au apucat. Dupa care a venit caldura si nu prea am mai avut chef sa scriu nimic; iar intr-o seara, cand era ceva mai racoare, am vrut sa scriu, dar a inceput un film foarte frumos pe ProTV si... hai sa las pe maine. Apoi am avut treaba la Pasapoarte, o data au venit niste prieteni, alta data copii faceau galagie... In sfarsit, abia acum, la o saptamana de cand trebuia sa predau articolul in redactie, s-ar putea sa-mi fac datoria.
Bineinteles, in fiecare zi m-a sunat redactorul sef: Bruno, cum merge cu articolul? si eu raspundeam: Ehm, am fost foarte ocupat cu o treaba extrem de importanta si delicata, dar promit ca maine o sa-l trimit. Nu am putut sa nu ma gandesc ca, din fericire, relatia cu redactia este bazata pe prietenie si lumea suporta cu rabdare asa ceva, pentru ca, daca as fi fost un redactor oarecare, as fi fost concediat fara multe discutii (si pe buna dreptate!).

Aceasta situatie pe care v-am descris-o mai sus m-a pus pe ganduri: nu stiu cat de credibil am fost cu pretextele mele despre treaba importanta si delicata, dar un lucru este sigur: EU stiu ca, de fapt, a fost vorba de nimicuri, adica fotbal, film, prieteni si, totusi, in momentul cand le-am spus mi s-au parut toate motive foarte convingatoare pentru a amana lucrurile pe alta data.
Mi-am imaginat ca vine un angajat de-al meu sa-mi spuna: Imi pare rau, dar n-am putut sa-mi fac treaba pentru ca am fost suparat datorita meciului (?!?) sau As fi vrut sa termin sarcina, dar era un film foarte frumos la televizor si... (?!?!?) sau Stiu ca trebuia sa rezolv cutare lucru, dar era atat de cald ca n-am avut chef (?!?!?!?) s.a.m.d. As fi acceptat asa ceva? Desigur, nu. Mai bine zis, daca cineva ar veni la mine cu scuze de acest gen, as crede ca a innebunit sau ca-si bate joc de mine, intr-atat de ridicole sunt.
Totusi, ramane faptul ca, pe moment, toate motivele acestea mi s-au parut suficient de convingatoare.
Ca urmare, mi-am pus o intrebare: cum se face ca scuzele pe care nici un sef (eu in primul rand) nu le-ar accepta din partea unui angajat mi se par asa de bune cand vin de la mine?
Este o intrebare asa de buna, foarte strans legata de succesul sau falimentul in afaceri, incat v-o adresez imediat si voua: de cate ori ati justificat actiunile voastre (sau lipsa acestor actiuni) cu motive pe care nu le-ati accepta din partea nimanui altcuiva?

· Pentru unii, lucrul cel mai frumos cand esti intreprinzator particular, mic sau mare - nu conteaza, este chiar faptul ca nu ai un sef caruia sa trebuiasca sa-i dai socoteala despre ce faci si ce nu faci. Poti sa-ti organizezi timpul cum vrei, esti stapan pe actiunile tale, iei deciziile pe care le vrei, in momentul care ti se pare mai convenabil, poti sa stai in pat sau sa te duci la plimbare si nimeni nu-ti va reprosa nimic.
Din pacate, pentru cea mai mare parte a oamenilor, libertatea acesta se dovedeste pur si simplu cheia pentru faliment: este mai usor sa respecti un angajament cand ai pe cineva care striga la tine sau te ameninta cu o sanctiune, decat daca raspunzi numai in fata ta. In acest al doilea caz este extrem de usor sa o lalai, aducand scuze ca nu ar tine daca ai munci pentru altcineva.
Nu trebuie sa fii un geniu ca sa observi ca intreaga structura sociala si profesionala este facuta astfel incat sa fii obligat sa repecti angajamentele. Cati dintre noi ar fi avut aceeasi pregatire scolara daca ar fi invatat singuri? Cati dintre noi ar reusi sa respecte un program de antrenament sportiv fara un antrenor in spate? Etc. Capacitatea de a lua un angajament cu tine insuti si de a-l respecta este cheia succesului oricarui intreprinzator, mult mai importanta decat pregatirea scolara sau profesionala, sprijinul obtinut, capitalul initial avut la dispozitie s.a.m.d.
Si, fiindca revista Idei de Afaceri este citita de catre intreprinzatori, prezenti sau viitori, va propun un mic joc pentru a verifica daca intr-adevar aveti calitatile care va trebuie:
ganditi-va la functia pe care o ocupati in acest moment - poate sunteti un vanzator, poate un director, un intreprinzator, nu conteaza. Imaginati-va ca va trebui sa gasiti pe cineva care sa va inlocuiasca pentru un timp: ce calitati trebuie sa aiba persoana respectiva? Cum ar trebui sa actioneze? Ce pregatire i-ar fi necesara? Ce fel de om ar trebui sa fie? Ce anume ar trebui sa faca? Ganditi-va serios la aceste lucruri, ca si cum ar trebui sa pregatiti un interviu de angajare. Apoi, treceti la intrebarea-cheie: v-ati angaja pe voi insiva? Vi se pare ca indepliniti toate calitatile pe care le cereti? Iar daca ar fi vorba de o afacere, ati finanta ceva gestionat de voi insiva?
Facuta cu seriozitate, aceasta analiza se poate dovedi extrem de pretioasa pentru viitorul nostru. Daca reusim sa fim obiectivi si ne vom uita la noi ca si cum ar fi vorba de altcineva, s-ar putea sa ne descoperim slabiciuni sau forte la care nu ne-am gandit niciodata.
Iata cateva intrebari care va pot fi de ajutor in cadrul acestui interviu de angajare:

* Care este experienta pe care o aveti, atat partile de succes, cat si cele falimentare? Amintiti-va, nu trebuie sa convingeti pe un strain, ci pe voi insiva. Daca mintiti, va pacaliti singuri.
* Descrieti detaliat ultima saptamana de activitate. Cum ati folosit timpul? Ce decizii ati luat? Cum v-ati purtat cu colaboratori? Care actiuni au fost intr-adevar profitabile? Daca ati vedea pe altcineva actionand asa, l-ati angaja?
* Care sunt dificultatile majore cu care va confruntati? Situatia pietii? Conducerea firmei? Birocratia? Clientii? Angajatii? Lipsa de organizare? Cate dintre aceste dificultati depind doar de voi insiva? Daca altcineva v-ar spune aceleasi lucruri, vi s-ar parea convingatoare?
* Cum va privesc ceilalti? Ce parere are despre voi seful vostru? Dar clientii? Dar colaboratorii? Este foarte greu sa fiti obiectivi la aceasta intrebare si ar fi interesant daca ati putea sa verificati raspunsul: este extraordinar de necrezut cat de mare este diferenta dintre felul in care credem ca suntem priviti si felul in care suntem priviti in realitate. Un ajutor: daca ati vedea pe cineva care actioneaza ca voi, ce parere ati avea?
* Daca un pestisor de aur v-ar permite trei schimbari, de orice fel, ce ati face? S-ar putea ca lucrurile pe care vreti sa le schimbati sa depinda numai de mici decizii. Si daca schimbarile se refera la voi ca persoana, poate veti realiza ca numai voi puteti sa le faceti.
* Daca ar trebui sa dati niste sfaturi celui care va va inlocui, care ar fi cei mai importante? Fiecare dintre noi se dovedeste un mare expert in orice atunci cand este vorba de a sfatui pe altcineva (si este extrem de interesant faptul ca, de obicei, avem dreptate). Ca urmare, de ce nu folosim acest talent pentru a rezolva probleme si a gasi cai mai bune de a actiona, solutii...

Scopul acestei analize este de a deconecta mecanismele de aparare cu care ne protejam respectul fata de propria persoana. Chiar daca vom descoperi unele lucruri dureroase, ele pot fi cheia pentru imbunatatirea performantelor personale. Si e mult mai bine sa facem noi respectivele descoperiri, inainte sa le faca altcineva!
Spor la lucru!

Afacere - Laborator de patiserie

Piaţa
Piaţa produselor de patiserie înregistrează o creştere constantă, atât cantitativ cât şi valoric. Această afacere este considerată una dintre cele mai puţin costisitoare ramuri din sectorul alimentaţiei, beneficiind în acelaşi timp de o cerere în progres, determinată în primul rând de faptul că produsele oferite sunt ieftine şi deci accesibile tuturor categoriilor de consumatori.
Cererea înregistrează o uşoară sezonalitate, în sensul creşterii sale în sezonul rece.
Oferta înregistrează o certă diversificare, fie datorită însuşirii de către producători a unor propuneri venite din partea clienţilor, fie datorită unor iniţiative ale acestora din urmă.
Din punct de vedere al producătorilor, se poate observa în ultimul timp preocuparea permanentă pentru calitate şi igienă, care a condus la importante schimbări în structura liniilor de patiesrie. Unele dintre acestea sunt complet noi, altele s-au modificat permanent de-a lungul timpului. Procentul celor care operează cu utilaje vechi şi uzate moral este în scadere, dar încă mai există.

Clienţii
Când vorbim despre clientela unităţilor de acest tip, probabil cea mai importantă componentă este cea geografică. În marile oraşe, în fiecare zonă (cartier) există asemenea patiserii, dar rareori ele dobândesc un renume în afara perimetrului respectiv. Aşadar “lupta” se dă în principal pentru segmentul de clienţi care îşi au domiciliul ori locul de muncă/şcoală în zona respectivă sau care pur şi simplu circulă prin zonă în mod frecvent.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă câştigarea încrederii consumatorilor, care pot avea păreri nu tocmai favorabile despre condiţiile de producţie din aceste unităţi, după ce în ultimii ani au fost descoperite o serie întreagă de nereguli şi încălcări ale unor norme igienice de bază, amplu prezentate în mass-media.

Concurenţa
După cum deja am precizat, laboratoarele de patiserie sunt repartizate relativ uniform în teritoriu. Din moment ce amplasarea geografică are o importanţă
determinantă, pentru a câştiga clienţii unor firme concurente din alte zone trebuie atinsă o calitate a produselor care să justifice distanţa mai mare care ar trebui parcursă pentru cumpărarea lor. Altfel, concurenţa se limitează la firmele localizate în imediata vecinătate, vizând un segment de consumatori relativ constant.
Preţurile sunt identice sau oricum foarte asemănătoare. Produsele mai ieftine decât media sunt în general percepute ca fiind de o calitate îndoielnică şi implicit evitate.

Promovarea
Pentru o asemenea afacere, o campanie promoţională de anvergură, prin intermediul mijloacelor media cele mai apreciate (TV, ziare, radio) nu se justifică. Se poate apela la afişe, pliante, fluturaşi, lipite sau distribuite în locurile aglomerate, din apropierea punctului de vânzare.

Costurile de început
Costurile de început ar presupune, pe lângă autorizaţii şi cheltuieli ocazionate de cumpărarea/închirierea spaţiului, achiziţionarea echipamentelor necesare producţiei. Preţul unui cuptor electric de patiserie nou – cu anexe – se apropie de 10.000 EURO (deşi se poate opta, în funcţie de interes, pentru cel mai simplu model, cotat în jur de 1.500 EURO); un malaxor cu cuvă de 40 litri costă în jur de 3.500 EURO (deşi preţurile încep de la 1.000 EURO); echipamentele frigorifice şi cele de aer condiţionat ajung împreună la circa 2.500 EURO. De asemenea, mobilierul de lucru şi de expunere poate fi achiziţionat cu 1.500 EURO, iar lucrările de amenajări interioare pot costa 3.000 EURO. Mai sunt necesare şi alte mijloace de producţie, cum ar fi de exemplu: maşină pentru turat aluatul, mixer planetar sau dospitor, ale căror preţuri variază şi ele în funcţie de caracteristici tehnice, marcă sau vechime.
Prin urmare, achiziţionarea unei linii complete de patiserie şi a echipamentelor anexe poate costa mai puţin de 10.000 EURO, după cum la fel de bine poate depăşi 50.000 (dacă se optează pentru echipamente moderne, noi).

În varianta cumpărării unor mijloace de producţie mai ieftine, de la producători mai puţin cunoscuţi, sau chiar “second-hand”, trebuie ţinut cont de influenţa negativă asupra calităţii.

Pregătire şi calificare
Este preferabil ca personalul care lucrează în bucătărie să aibă o calificare şi o oarecare experienţă în domeniu. Este necesar ca cel puţin una dintre persoanele implicate în proces să fi absolvit o instituţie /un curs de ştiinţa alimentaţiei.
Există numeroase cursuri de cofetar–patiser, organizate de diverse instituţii, care oferă la final, de obicei pe baza unui examen, certificate de calificare recunoascute la nivel naţional. În funcţie de ritmul de desfăşurare şi de volumul de informaţii oferit, aceste cursuri durează între 3 şi 9 luni şi costă între 100 şi 300 EURO.

Cadrul legal
Pentru deshiderea unui laborator de patiserie sunt necesare o serie de autorizaţii, dintre care foarte importante sunt normele sanitare de calitate şi conformitate a produsului.
Desfăşurarea tuturor activităţilor trebuie să se desfăşoare cu aprobarea Ordinelor Ministerului Sănătăţii nr. 975/16.12.1998 (privind aprobarea normelor igienico-sanitare pentru alimente) şi nr. 976/16.12.1998 (privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor).
Pentru amplasarea, construcţia şi amenajarea spaţiilor trebuie obţinut avizul sanitar al direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a Municipiului Bucuresti, al agenţiilor de protecţie a mediului şi a direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din Bucureşti sau din judeţe, după caz.
Datele prezentate sunt informative detalii exacte ale afacerii si a planului de afaceri gasti in pachetul Oportunitati de munca si afaceri!

Oportunitati de afaceri - Agentie Imobiliara

În oraşele mari, piaţa imobiliară este extrem de bine reprezentată, deşi este una tânără, începuturile sale datând din 1994 -1995.
În prezent, pe piaţă se regăsesc două categorii principale de operatori:
firme de renume, cunoscute (un număr relativ redus) – reprezentând fie sucursale ale unor companii străine, fie locale - cu cifre de afaceri anuale de sute de mii de dolari, care acoperă un segment semnificativ de clienţi (în special din mediul de afaceri – companii multinaţionale);
firme/agenţii de dimseniuni medii şi mici (un număr extrem de mare), care îşi dispută cota de piaţă rămasă – în special orientate către o piaţă de “cartier”.
De curând s-a introdus taxa pe valoarea adaugată pentru construcţiile noi, măsură care a dus la o oarecare confuzie pe piaţa imobiliară.

Clienţii
În funcţie de dimensiuni şi reputaţie, agenţiile imobiliare se adresează unor segmente diferite de clienţi:
- Cele mari îşi împart o piaţă în care principalii clienţi sunt: firmele multinaţionale, băncile sau persoanele fizice cu venituri foarte mari. Această piaţă este în creştere începând din anul 2000, datorită creşterii investiţiilor în economie.
- Cele medii şi mici luptă pentru o cotă cât mai bună în cadrul segmentului de piaţă reprezentat de firmele mici şi mijlocii şi de persoanele fizice. Această piaţă are o evoluţie oscilantă, în funcţie de zone, iar previziunile pentru viitor prevăd o tendinţă ascendentă a cererii, mai ales în contextul dezvoltării lanţurilor de supermarketuri, mall-uri şi hypermarketuri, care atrag după sine o frenezie deosebită a pieţei imobiliare.

Concurenţa
O agenţie imobiliară nou-înfiinţată nu are posibilitatea de a concura cu marile forţe în domeniu, pe proiecte de mare anvergură. De aceea competitorii vor fi firmele mici, vizând segmentul de clienţi descris mai sus.
Pentru a avea succes într-o afacere nouă pe această piaţă, trebuie luate în considerare aspecte legate de diversificarea ofertei faţă de concurenţă – tocmai de aceea, firmele de dimensiuni relativ mici au început să ofere produse integrate (de la tranzacţia imobiliară propriu-zisă până la asistenţa necesară la perfectarea tuturor documentelor aferente unei
tranzacţii). Cu cât o firmă de dimensiune mică este capabilă să ofere asistenţă în toate etapele derulării unei tranzacţii (Administraţie Financiară, Cadastru, Notariat etc.), cu atât şansele acesteia de a câştiga teren în faţa concurenţei cresc.
Marile companii în domeniul imobiliar oferă, pe lângă aceste facilităţi, numeroase alte servicii, dintre care putem enumera: studii de fezabilitate, măsurători topo, expertize tehnice, consultanţă imobiliară, realizarea de construcţii şi amenajări interioare.

Promovarea
Promovarea serviciilor imobiliare constă în principal în anunţuri inserate în ziarele centrale/locale, în reviste sau în broşurile adresate oamenilor de afaceri (de genul celor distribuite gratuit în aeroporturi sau hoteluri), alte apariţii în presa scrisă.

De multe ori însă, în România “publicitatea” în sfera intermedierilor imobiliare – în special în cazul agenţiilor relativ mici – se rezumă la “fluturaşii” răspândiţi în cutiile poştale, pe stâlpi sau pe panourile publicitare. O astfel de promovare are avantajul că este foarte ieftină, dar pe de altă parte are un efect restrâns şi de multe ori creează o anumită reticenţă în rândul multora dintre “destinatari”.

Costurile de început
Costurile de start pentru o afacere imobiliară sunt extrem de reduse.
Activitatea poate fi desfăşurată de acasă, cumpărarea sau închirierea unui spaţiu pentru a fi folosit drept sediu fiind opţională.
Costurile se rezumă practic la realizarea materialelor promoţionale specifice procesului intermedierii imobiliare - foarte ieftine în prima fază – şi la achiziţionarea echipamentelor de birou necesare (telefon, fax, computer, imprimantă, copiator).
Se estimează că, pentru a începe o asemenea afacere, ar fi suficientă o sumă de aproximativ 2000 – 3000 EURO, incluzând aici costurile de înfiinţare a societăţii.

Pregătire şi calificare
Desfăşurarea activităţii profesionale de intermediere imobiliară, respectiv obţinerea calităţii de agent imobiliar, se poate realiza în două situaţii:

Dacă la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Guvern (anul 2000) îşi desfăşura activitatea în domeniul intermedierilor imobiliare, face dovada acestui lucru, depune cerere de înscriere în Registrul Agenţilor Imobiliari, respectiv în UNAI (Uniunea Naţională a Agenţilor Imobiliari), şi trebuie îndeplinite condiţiile impuse de Ordonanţa de Guvern cât şi promovarea examenului de atestare în maximum un an;
Dacă dobândeşte calitatea de agent imobiliar în urma unor cursuri şi după promovarea examenului de atestare profesională, în situaţia în care la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Guvern nu îşi desfăşura activitatea în domeniul afacerilor imobiliare sau nu poate face această dovadă, sau nu depune cerere de înscriere în termen de trei luni de la data de 26.02.2000.

Cursuri pentru agenţi sunt organizate şi de unele agenţii imobiliare importante, sau de agenţii specializate în formare profesională, eventual împreună cu autorităţile locale, şi vizează aspecte cum sunt arhitectura, urbanism, tehnici de vânzare etc. La încheierea acestor cursuri se acordă diverse diplome sau certificate.
Există şi unele facultăţi (chiar în cadrul Academiei de Studii Economice) în care se organizează cursuri de agenţi imobiliari, recunoscute de Ministerul Învăţământului.

Calităţile absolut obligatorii pe care trebuie să le aibă un agent imobiliar de succes sunt: cunoaşterea foarte bună a zonei pe care o acoperă, cunoaşterea psihologiei vânzătorului şi a cumpărătorului, puterea de convingere, perseverenţa, promptitudinea.

O tehnica pretioasa in marketing: Reformularea spuselor clientului

Cand este vorba de prezentarea unui produs, sunt atatea moduri in care se poate proceda incat este aproape imposibil sa dam sfaturi practice bune pentru fiecare ocazie, mai ales ca, pana cand negocierea nu s-a sfarsit si rezultatul nu este clar, nu se poate sti daca strategia aleasa este cea mai buna. Totusi, exista niste principii care, desi nu ne pot garanta succesul in fiecare situatie, il fac oricum mai probabil si - foarte important - ne impiedica sa facem greseli grave care sa inchida de la bun inceput calea spre un rezultat pozitiv. Aceste principii si tehnici le vom analiza acum si in articolele urmatoare.

Pe baza a ceea ce s-a spus in articolele precedente, sa vedem cum se poate alege o strategie care ne poate oferi cele mai bune sanse pentru a atinge obiectivul dorit. In primul rand, cand va ganditi cum sa prezentati produsul sau serviciul vostru, trebuie sa tineti cont ca potentialul cumparator are in minte un cantar cu doua brate: de unul dintre brate atarna pretul pe care il cereti, iar de celalalt - valoarea pe care clientul o atribuie produsului sau serviciului pe care il propuneti. Pana cand, in mintea clientului, valoarea perceputa nu devine mai mare decat pretul cerut, nu va avea loc nici o vanzare. (Sa nu uitam ca valoarea unui produs depinde de o sumedenie de factori, cum ar fi situatia in care ne aflam, nevoile si dorintele specifice s.a.m.d. si ca de fapt se poate rezuma la cantitatea de bani pe care cineva este dispus sa o dea pentru un anumit produs; este evident ca lucrul cel mai bun sau pretios nu valoreaza nimic daca nimeni nu este dispus sa-l cumpere, dar asta depinde in buna masura de felul in care noi il prezentam!) Deci obiectivul nostru este ca fiecare aspect al prezentarii noastre sa aiba in vedere demonstrarea faptului ca valoarea produsului depaseste PENTRU CLIENTUL RESPECTIV (!) suma pe care o cerem.

· Inainte de a va lansa in prezentarea oricarui produs, cum s-a spus deja de multe ori, trebuie sa fiti siguri ca ceea ce propuneti este intr-adevar potrivit pentru clientul in cauza, si acest lucru trebuie neaparat verificat. Este de necrezut cat timp pierdem incercand vanzari care sunt sortite de la bun inceput falimentului, datorita unor factori care se afla in afara controlului nostru. Daca ati citit si aplicat cu bun simt ce s-a spus in articolele trecute, acum ar trebui sa fiti in stare sa obtineti cu usurinta de la client o serie de informatii-cheie: ce produs vrea, firesc, dar si ce valoare trebuie sa indeplineasca, care sunt carateristicile urmarite, importanta lor relativa si felul in care clientul va simti ca dorintele lui sunt satisfacute. Spus sub alta forma, asta inseamna identificarea nevoilor, identificarea valorilor si criteriilor de satisfacere, identificarea prioritatilor. Poate vi se pare ca sunt prea multe de stiut pentru o simpla vanzare, totusi informatiile acestea si folosirea lor corecta fac diferenta dintre un vanzator de succes si un ratat, si asta datorita unui motiv atat de simplu si totusi prea des uitat: un client nu va acorda nici cea mai mica atentie argumentelor care nu corespund criteriilor lui de alegere.

Daca, vorbind de o masina, ma intereseaza soliditatea si siguranta, degeaba un vanzator imi va arata cat este de frumoasa - nu o voi cumpara. Daca vreau ca masina sa fie rapida, si pentru mine rapida inseamna cel putin 200 km/h, degeaba mi se arata altceva, eu vreau masina care sa mearga cu 200 km/h.
·
Toata povestea despre intrebarile care se pun clientului, are ca obiectiv alegerea, dintre toate apectele pe care putem sa le punem in evidenta vorbind despre un produs, numai pe acelea care maresc in ochii clientului valoarea produsul respectiv, respectand valorile si criteriile lui si impingand in consecinta cantarul de mai sus in favoarea produsului pe care il oferim. A vorbi de altceva, pe langa faptul ca ar fi o pierdere de timp, i-ar arata clientului si ca nu luam in considerare dorintele lui. Pentru a verifica daca am ascultat atent si daca intra-devar am inteles exigentele clientului, avem la dispozitie un istrument foarte simplu si totusi extrem de pretios, care se numeste reformularea spuselor clientului. Practic, nu inseamna altceva decat a face un rezumat ordonat a ceea ce am inteles despre client si despre dorintele lui, rezumat pe care il vom exprima cu cuvintele noastre si despre care vom cere sa ne fie confirmat. De exemplu, ca tot am vorbit de masini: D-le X, daca am inteles bine, pentru dvs. este foarte important ca masina sa fie foarte fiabila. O veti folosi si pentru transport de marfuri, si pentru a merge cu familia in vacanta, deci e mai bine sa fie gen dubita. Fiindca nu va intereseaza foarte mult viteza, putem exclude modelele turbo. Si preferati sa cheltuiti o suma mai mare acum, in jur de 20.000 $, pentru a avea ceva de calitate si care sa dureze in timp. Toate acesta, daca se poate, pe o culoare deschisa, dar nu alb, pentru ca sotia dvs. nu o suporta. Pana aici totul este in regula?
Exemplele, firesc, pot continua la nesfarsit, dar cred ca ati prins idea. Tehnica aceasta, pe care va sfatuiesc sa o folositi intotdeauna, fie ca vindeti un pix, fie ca negociati un contract de milioane de dolari, este extraordinar de puternica, din cel putin trei motive:
1) in primul rand, pentru ca va permite sa fiti siguri ca ceea ce propuneti este chiar ceea ce doreste clientul. Si, oricum, daca ati inteles gresit ceva, mai este timp pentru a corecta situatia.
2) pentru ca ii aratati clientului ca intelegeti intr-adevar dorintele lui si ca sunteti acolo pentru a le indeplini
3) mult mai important, pentru ca, daca ati muncit bine si raspunsul este afirmativ, practic deja s-a facut vanzarea: o reformularea acceptata din partea clientului inseamna de fapt:

* un acord implicit ca, daca produsul va indeplini dorintele pe care le-ati rezumat, vanzarea se va face:
* ca eventualele obiectii vor fi limitate la ce s-a luat in considerare in reformularea voastra (e vital, asadar, sa nu uitati niciodata sa intrebati Mai este ceva ce ati dori sa lamurim?) ·

Pe cat de simpla este aparent, reformularea, ca orice alta tehnica, nu ajunge sa fie inteleasa, ci trebuie exersata pana cand va deveni un reflex; din fericire, acest lucru poate fi facut foarte usor in orice situatie in care discutati ceva, chiar printre prieteni. Avand in minte vechiul sfat: Inainte incearca sa intelegi, si apoi sa te faci inteles, data viitoare cand discutati cu cineva, nu va grabiti sa va dati imediat cu parerea, ci incercati ceva in genul Daca am inteles bine, ceea ce vreti sa spuneti este... . Nu numai ca va fi un exercitiu minunat pentru capacitatile voastre de oameni de afaceri, dar poate va veti da seama cat de des, cu toata buna-credinta noastra, ii intelegem gresit pe ceilalti... Noroc!

Planul afacerii - Elemente cheie

Planul de Afaceri – cine se sperie de el ?

- Planul de Afaceri nu trebuie sa fie o abstractiune buna doar de „pacalit banca”, ci un instrument esential de lucru pentru antreprenor, manager -

Desi majoritatea il vad doar ca pe un instrument de atragere a finantarii, un bun plan de afaceri este folosit pentru a defini obiectivele, strategia, pasii-cheie si mijloacele intrebuintate pentru a ajunge la obiectivele propuse.
In plus, planul de afaceri da fiecarei persoane cu responsabilitate in firma o linie directoare, un scop si modul sau modalitatile cum se poate ajunge acolo.

Consultantul

Cu toate ca multe companii mari au departament specializat sau persoane anjgajate anume sa concepa un plan anual / multi-anual, pentru IMM-uri aceasta sarcina revine patronului / managerului.

Recomandam insa sfatul specialistilor independenti, din mai mult motive: in ciuda costurilor mai ridicate, un mare beneficiu al folosirii unui specialist independent este obiectivitatea.

Prin recomandari, alegeti pe cineva care este la curent cu miscarile din cadrul sectorului in care activati, dar care nu se incurca in exprimari complicate.

Insa cel mai mare avantaj al unui consultant independent este capacitatea de a nu fi inchistat intr-o gandire tarata de rutina si cliseele specifice sectorului in care activati: in locul uni conultant cu foarte mare experienta in sector dar fara experiente diverse, alegeti mai bine un consultant cu experienta moderata pe piata Dvs. dar cu experienta diverisificata multi-sectoriala, cu imaginatie si de aici cu capacitatea de a vedea dincolo de clisee: „think outside the box” cum spun englezii si americanii !

Principii de baza

Un plan de afaceri bun trebuie sa fie clar, concis si pana la 25 pagini (plus anexe). Pentru a capta atentia finantatorului, se intocmeste si un rezumat (”executive summary”) de maxim 2 pagini.

Un bun manager considera planul de afaceri drept un instrument esential de lucru si compara situatia la zi sau cea „din teren” cu prezumptiile (”assumptions”) facte in planul de afaceri – vazand eventual si in care dintre scenarii se incadreaza: daca situatia oglindeste scenariul pesimist e timpul pentru „management de criza”, nu-i asa?

Planul de afaceri este esential nu numai pentru conducerea unei afaceri, ci si in fata bancilor sau altor finantatori in cazul in care aveti nevoie de finantare.

Orice bancher experimentat poate face diferenta intre un plan bun si unul slab conceput dintr-o privire: „calcaiul lui Ahile” sunt de cele mai multe ori prognozele de „cash flow” (flux de lichiditati) care trebuie sa fie realiste in ce priveste continuitatea cu istoricul financiar recent al firmei.

In cazul in care afacera este noua, finantatorul se intereseaza de existenta unor cat mai bune si realiste prezumptii, din care sa rezulte proiectii credibile, inclusiv scenarii de tipul "in cel ami bun caz", "in cel mai rau caz", „mediu”, "cel mai probabil".

In plus, firma trebuie sa aiba pregatite solutii credibile pentru scenariile pesimiste sau de criza, inclusiv ce resurse alternative sunt disponibile in cazul ca se ivesc probleme.

Sectiuni si Etape esentiale
Descrierea AFACERII
- trebuie sa evidentieze clar obiectivele afacerii si avantajele competitive pentru atingerea lor.
Nici un plan de afaceri nu este credibil fara o evaluare realista a produsului, a pietei-tinta si a concurentei.

Informatii
 Forma Legala a afacerii: SRL, SA, alta forma.
 Structura Actionariat / asociati. Profil patroni: experienta, studii, alte afaceri. Contacte.
 Licentele si permisele legale necesare pentru a functiona.
 Istoric: daca este o afacere noua, independenta / filiala; achizitie, extindere, franciza.


PIATA si PRODUSUL / SERVICIUL - Ce oferiti pietei?

 PIATA (INDUSTRIA / SECTORUL) pe care activati / veti activa;
 NEVOIA pe care o veti satisface prin PRODUSELE / SERVICIILE Dvs.
 Faza de dezvoltare in care se afla Produsul / Serviciul: idee, prototip, produs finalizat care inca nu se vinde, produs finalizat ce se vinde deja cu succes unei clientele multumite.
 Intrebare cheie: prin ce va diferentiati / va veti diferentia de concurenta ? - aspectul de unicitate al afacerii Dvs., de ce si in ce fel va atrage clientii.
RAPORT CALITATE-PRET OPTIM / un PRET mai mic / o CALITATE mai ridicata / o DIVERSIFICARE superioara a ofertei / DISPONIBILITATE imediata si PROXIMITATE / o MARCA cu notorietate / PERSONAL amabil si SERVICII POST-VANZARE superioare – de aici LOIALIZAREA clientelei / PROMOVARE s.a.

De ce va fi PROFITABILA afacerea Dvs.?
Descrieti - succint in aceasta faza – pe larg la sectiunea financiara:
 Raport Venituri vs. Cheltuieli „specifice” (pe Unitate produs / serviciu) cand functionati la capacitate – de aici se va vedea PROFITABILITATE potentiala pentru finantatori !
 la ce volum al afacerii / capacitate de productie se atinge „Pragul de Rentabilitate” ?

Analiza SWOT a afacerii-tip din sectorul Dvs. si specific a afacerii Dvs.:
 Strengths = puncte tari (interne, endogene)
 Weaknesses = puncte slabe (interne, endogene)
 Opportunities = oportunitati (exogene, adica din partea mediului extern)
 Threats = amenintari (exogene, din partea mediului extern).


Produsul / Serviciul

Beneficiile produsului sau serviciului oferit trebuie prezentate din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes stie ce vrea consumatorul sau are o idee despre asteptarile sale. Anticiparea de acest tip ajuta foarte mult la obtinerea satisfactiei clientului si la formarea loialitatii acestuia, fiind la baza oricarei strategii serioase apte de a depasi decisiv concurenta.

Descrieti:
 produsul / serviciul – caracteristici principale pe tipologii;
 ce beneficii aduce consumatorului;
 ce aduce diferit produsul /serviciul oferit de Dvs., prin ce va diferentiati de concurenta;
 cum se incaseaza banii pentru aceste produse / servicii;
 cum se loializeaza clientela in cazul produsului / serviciului oferit.

Localizarea si amplasamentul

Succesul sau esecul afacerii Dvs. depinde foarte mult de locatia aleasa si / sau de localizarea si accesibilitatea canalelor de distributie alese. E esential sa fiti aproape de consumatori, pentru ca acestia sa aiba simtul accesibilitatii si al sigurantei.

Care sunt nevoile principale ale locatiei de vanzare / prestari servicii:
 Exista segmente de piata sau demografice de interes ?
(exista destule analize cu puterea de cumparare a populatiei pe fiecare oras / cartier de mare oras ales si amplasamentul concurentei – trebuie doar interpretate profesionist)
 De cat SPATIU / punct de lucru aveti nevoie pentru confortul Clientului / angajatilor ?
 De ce zona / cladirea aleasa: e un vad bun de vanzari, cladirea „impune un standard”?
 Accesibilitate (inclusiv pentru transport in comun; luminare stradala buna s.a.).


Planul de Marketing

Un plan de marketing de succes pleaca de la buna cunoastere a nevoilor, dorintelor si asteptarilor clientilor, ca si a comportamentului tipic al consumatorului si a fidelitatii lui pe piata specifica. Segmentati-va clientii actuali si cei potentiali in functie de varsta, sex, venit, nivel educational, rezidenta... si creionati modele comportamentale pe fiecare sub-categorie.

Identificind acesti factori, se poate realiza o Strategie de Marketing inteligenta si eficace.
In prima faza, efortul de PR si marketing se va concentra asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul / serviciul oferit. Odata cu extinderea numarului de clienti, va trebui modificat si planul de marketing, pentru a-i include treptat si pe ceilalti si eventual pentru a capta segmente initial ignorate.

 Cine sunt clientii? Definiti si Segmentati piata vizata.
 Piata pe care se intra este in Crestere / Constanta / in Declin / Noua
 Poate fi extinsa piata (cu costuri specifice acceptabile pe „unitatea marginala”) ?
 COTA DE PIATA - cum o veti atrage, mentine si creste?
 Care este politica de preturi?

Concurenta
 Care sunt primii 5 concurenti directi ?
 Cine sunt concurentii indirecti
 Cum sunt afacerile acestora: constante, in crestere, in declin? Care sunt punctele lor tari /cele slabe? Ce canale de promovare, distributie, ce politici de marketing folosesc?
 Exista informatie destula pe piata pentru a fi permanent la zi cu pozitia competitorilor? Cum se obtine aceasta informatie? Monitorizati-va permanent principalii concurenti !
 Cum va protejati avantajele competitive / informatia despre asta in fata concurentei?
 Care sunt produsele de SUBSTITUTIE ce ameninta insusi sectorul pe care activati?


Mixul de Marketing - Politica de pret si vanzari

Politica de pret trebuie sa fie „consistenta cu”, aliniata pozitionarii Brandului Dvs. pe piata si strategiei de comunicare (PR) alese. Nu inselati asteptarile consumatorului vizat !

Astfel, puteti sa va pozitionati definitiv drept ofertantul unui produs / serviciu mai ieftin decat concurenta, in cazul in care aveti astfel de avantaje competitive ! Atunci puteti recurge la promovari prin mostre gratuite, premii prin concursuri mass-media, un produs gratuit la X cumparate, un produs gratuit la unul complementar de succes s.a., in functie de specificul afacerii Dvs.

Daca va pozitionati insa drept o companie mai scumpa dar de o calitate superioara, sau mai scumpa datorita diversificarii sporite sau prin servicii adiacente si post-vanzare superioare, puteti alege inclusiv „perioade promotionale” in care preturile sa fie mai mici decat ale concurentei, insa consumatorul de pe piata Dvs. tinta trebuie sa afle din timp si printr-un mesaj clar acest lucru, altfel se va simti „inselat” cand perioada promotionala se termina !

Politica de pret se modifica in functie de conditiile pietei si variatiile preturilor concurentei, insa pozitionarea relativa fata de concurenta e bine sa ramana consecventa pentru perioade lungi ! Mai bine abordati strategia de „preturi multiple”, adica introduceti noi game de produse / servicii – ex. „oferta premium” sau „oferta de baza” - decat sa fiti incoerenti in pozitionare !

„Mixul de Marketing”: Produs – Pret – Plasament (distributie) – Promovare trebuie planificat si executat „ca la carte” – de preferinta cu consultanti specializati sau personal cu mare experienta in asa ceva.
Canalul de distributie utilizat (ex. agenti de vanzari, mari distribuitori, vanzatori en-gros si en-detail s.a.) trebuie atent ales pentru fiecare segment vizat pentru a ajunge la o distributie optima. Odata ales, canalul de distributie, se pot stimula diferitele componente ale acestuia.
Cheia succesului si profitabilitatii este sa aveti o strategie de marketing bine planificata si INTEGRATA cu STRATEGIA FINACIARA si modelul financiar pe care va bazati, adica fiecare miscare de preturi si promotiile trebuie monitorizate constant ca si costuri si profitabilitate specifica pe fiecare produs / serviciu din PORTOFOLIU. Astfel, in timp, veti putea constata ca anumite produse din portofoliul Dvs. au inghtit investitii de promovare prea mari si nu si-au justificat costurile, asa incat fie produsul nu a fost bine conceput, fie a fost gresit pozitionat ca si pret, ori distribuit pe canale improprii sau a avut o comunicare defectuoasa pe piata-tinta.

Pe baza Planului Financiar, incearcati sa determinati pretul care, in combinatie cu volumul de vanzari, maximizeaza profitul !

Branding-ul, Relatiile Publice (PR) si Publicitatea

Brand-ul, sigla si si sloganul ales joaca un rol covarsitor in societatea informationala in care traim deja – epoca post-industriala ! Fiecare afacere se bate cu zeci si sute si poate mii de concurenti potentiali de pe toate meridianele (comertul e liber ! – tarifele vamale sunt pe cale de disparitie, UE doreste si circulatia fara bariere administrative a serviciilor de orice tip !)...
Si astfel fiecare produs se bate pentru un loc cat de mic in mintea clientului, in slabiciunile lui !

Brand-ul trebuie sa fie „consistent”, aliniat valorilor companiei / firmei si sa promoveze produsele si serviciile acesteia drept „o experienta pozitiva” pe care te poti baza intotdeauna. Aici e esential ca si angajatii trebuie sa devina bine „patrunsi de cultura organizationala” si motivati sa ofere clientilor aceasta experienta constanta calitativ !

Publicitatea si Promovarea trebuiesc executate atent - pe canalele cele mai eficiente pentru segmentul de clienti vizat. Acestea creeaza notorietate cat mai larga marcii, atrag noi clienti, dar in acelasi timp consolideaza imaginea brandului in cadrul segmentului de clienti deja atras.

Campaniile de PR – inclusiv sponsorizarile culturale si sportive – trebuie sa comunice la randul lor atasamentul Brandului fata de valorile impartasite de clientii Dvs. si de comunitatea locala.

Planul de Management si executie a strategiei

Conducerea unei afaceri necesita dedicatie, perseverenta, abilitatea de a lua decizii operationale si finaciare optime in timp real, ca si abilitatea de a motiva si inspira angajatii, de a le valorifica potentialul creativ si spiritul de initiativa.

Oamenii sunt cele mai importante resurse ale unei afaceri. Coeziunea echipei trebuie construita si adancita pas cu pas, prin coerenta manageriala. Trainingurile – de coeziune a echipei sau instruire profesionala – sunt utile prin planificare inteligenta si complementaritate.

MANAGEMENTUL MEDIU trebuie sa fie foarte bine specializat. Insuflarea unei „culturi organizationale” sanatoase – care respecta si amplifica valorile Brandului – e un lucru cheie, care nu poate fi suplinit prin simpla recrutare de noi manageri medii cu CV impresionant !
Intrebari-cheie: Care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale? Care sunt indatoririle acesteia? Sunt bine definite aceste indatoriri? ORGANIGRAMA e eficienta?

POLITICILE de SALARIZARE si cele de PREMIERE / MOTIVARE trebuiesc corelate cu performanta angajatilor – cantitativa dar mai ales calitativa – si cu dedicatia demonstrata.

Angajatii de orice rang trebuie sa simta ca sunt permanent IMPLICATI, ca le este ceruta imaginatia si sunt liberi sa-si foloseasca potentialul creativ: ei au adesea idei inovatoare care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata, la perfectionari ale produselor / serviciilor deja existente, la noi linii de produse /servicii ce pot sa imbunatateasca laturile necompetitive.

SUBCONTRACTARE („OUTSOURCING”) a unui proces de productie / intern:
 motivatia (lipsa capital, lipsa competentelor in domeniu; cresterea profitabilitatatii) si
 securitatea - asigurarea ca procesul subcontractat nu va afecta competitivitatea pe termen mediu si lung, adica respectarea termenilor contractuali (termene de livrare, conditii de calitate) fata de clientii firmei va fi respectata.

RISCURI, SENZITIVITATE la riscuri si planuri de contracarare:
 DEPENDENTA de Furnizori / Canal Distributie / Clienti si pana la
 FINANCIARE: fluctuatiile pietei Valutare / Dobanzilor.

Planul de management trbuie sa cuprinda „borne de performanta” („yardsticks”) care trebuie atinse pe parcursul implementarii. Orice deviere, neimplinire semnificativa trebuie sa conduca la masuri de corectie in timp real - pe cat posibil, dupa cum orice succes peste previziuni poate crea probleme: de la lipsa de finantare la lipsa de personal specializat. Asa incat planificarea trebuie redefinita permanent cand conditiile se schimba, piata fiind la randul ei foarte „fluida”.

Planul Financiar

Prezumptiile (”Assumptions”)
Prezumptiile trebuie sa dovedeasca o bune cunastere a pietei-tinta: marime si evolutie prognozata, cu rata de crestere medie; jucatorii principali si gradul de concenrare a pietei.

Dupa o segmentare corespunzatoare a clientelei potentiale / existente, se defineste Clientul-tipic, „portretul-robot” si comportamentul de consum al acestuia pe fiecare segment in parte.

Se mai defineste Cantitatea Medie de produse / servicii cumparata de clientul-tipic si Marjele brute de profit practicate pe fiecare segment, in conformitate cu Strategia de Marketing.

Se atribuie cote de piata pe fiecare segment - existente / proiectii pe anii urmatori, pe SCENARII:
 Pesimist
 Mediu
 Optimist
„Cel mai probabil” scenariu e bine sa nu fie cel mediu, ci o medie ponderata a celor 3 enumerate deja, in care media ponderata se poate „parametriza” oricand, la cererea finantatorului „avocat al diavolului” din modelul matematic (un simplu Excel face minuni !): ex. in loc de simplistul 33%-33%-33%, un 30%-45%-25%.
Se va lucra in moneda CONSTANTA (EUR, USD sau ROL la nivelul anului 2004). Verificarile ulterioare ale indeplinirii planului vor tine cont de inflatie sau depreciere / apreciere valutara.

Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli:
Taxe legale si consultanta profesionala la infiintare; Licente si permise; Locatie sediu – costuri achizitie si amenajare; Birotica; mijloace Transport management; Utilaje si Echipament; Personal (costuri de angajare); mijloace Transport pentru Distributie daca e cazul; creatie pachet Brand & logo & slogan; ca si un FOND de RULMENT (salariile pe prima luna si aprovizionarea pentru primul „ciclu de fabricatie” - pana la incasarea banilor aferenti acestuia).

Cheltuielile operationale RECURENTE includ:
Chirii; Leasing daca e cazul; Salarii si prime; Utilitati; Mentenanta echipamente-revizii minime; Asigurari; Contabilitate; Publicitate si promovare; Protocol; Cheltuieli neprevazute s.a.

Acestea sunt toate CHELTUIELI FIXE.

Este ideal sa proiectati separat CHELTUIELILE operationale VARIABILE (Aprovizionare Materii Prime, Materiale Consumabile si auxiliare; Mentenanta suplimentara; Forta Munca temporara, Redevente = drepturi intelectuale la produsele sub licenta altora) pentru a avea permanent sub ochi tabloul profitabilitatii, care se obtine prin calculul PRAGULUI de RENTABILITATE !

Ex.: cel mai bun exemplu e impartirea Utilitatilor in fixe (cele de la sediu si care tin instalatiile la cota de avarie) vs. Variabile (cele care depind de cantitatea de produse / servicii livrate).

COSTURILE FINANCIARE sunt date fie de ratele la imprumuturile bancare, fie de eventualele diferente de curs valtar sau costuri de „hedging” (acoperirea riscului valutar).
Sectiunea financiara trebuie sa cuprinda toate cererile de imprumut pe care le-ati facut.

Tinand cont de Prezumptiile si Scenariile trasate, de Veniturile si Cheltuielile prognozate – aranjate dupa tipologia prezentata – se fac proiectiile financiare pe viitorii 5 ani. Daca afacerea exista deja, acestea trebuie sa se potriveasca logic cu istoria recenta, sa aiba continuitate !

PLANUL FINANCIAR va cuprinde obligatoriu
 Balanta contabila;
 Proiectia veniturilor si cheltuielilor reale (implicit profitul si pierderile prevazute)
 Cash-Flow-ul (previzionare de lichiditati - pe minim 3 ani, detaliata chiar pe luni pentru primul an si pe trimestre pentru urmatorul an);
 Inventar - sistemul de contabilitate de gestiune si control; lista echipamente / provizii;
 Indicatori sintetici de analiza financiara.


In final dar nu in cele din urma, incercati sa va formati o GANDIRE STRATEGICA centrata pe ceea ce vindeti cu adevarat si pe avantajele competitive ale firmei Dvs.

Spre exemplu, Carrefour sau Cora nu vand alimente, bunuri de igiena personala, haine si electrocasnice... Alimente sau bunuri de igiena pur si simplu vinde si chioscul din fata blocului, dar marile hipermerketuri vind de fapt altceva !
Carrefour sau Cora vand mai degraba DIVERSITATE combinata cu servicii LOGISTICE de varf, care prin eficienta lor, ca si prin puterea de negociere uriasa fata de furnizori, asigura pentru clientul final preturi foarte reduse, apropiate de cele de producator.

Pachetul Oportunitati de munca si afaceri va sta la dispozie cu o gama variata de oportunitati de afaceri si munca, idei de afaceri, planuri de afaceri!