Creşterea prepeliţelor nu este una dintre afacerile nou-intrate pe piaţa românească şi, în consecinţă, nu mai suscită nici uimirea şi nici interesul specific premierelor. Lipsa informaţiilor detaliate şi uneori o defectuoasă orientare pe piaţa iniţiativelor particulare sunt cauze care determină o percepţie greşită a importanţei şi rentabilităţii acestui gen de afacere. Datele furnizate de specialiştii în domeniu contrazic părerea comună şi dovedesc că această activitate, ocazională sau permanentă, este furnizoare de venituri apreciabile.
În esenţă, creşterea prepeliţelor este o afacere pentru a cărei demarare nu este nevoie nici de un capital mare şi nici de condiţii dificil de realizat. Se înscrie, astfel, în gama ocupaţiilor rentabile şi accesibile multor întreprinzători.
Creşterea prepeliţelor este o afacere ce poate fi începută şi dezvoltată cu costuri mici, comparativ cu necesarul de finanţare impus de iniţiative similare. De asemenea, afacerea poate fi concepută ca o activitate de bază sau ca una conexă altor preocupări din gospodărie. În primul caz, întreprinzătorul va pune bazele unei ferme speciale, de mari dimensiuni, în care va avea între 5.000 şi 10.000 de prepeliţe ouătoare. A doua variantă este aceea a unei crescători familiale, cu 100-500 de prepeliţe, crescute pentru consum propriu, dar şi pentru venituri suplimentare.
Amenajarea unei mici ferme de familie se poate face cu relativa usurinta, deoarece o crescatorie necesita spatii reduse, cheltuielile cu echiparea materiala si procurarea materialului biologic sunt modeste, iar piata de oua si carne de prepelita este in continua dezvoltare. Un alt avantaj considerabil este si volumul mic de munca, ce consta in administrarea hranei si apei, in fiecare dimineata, precum si curatarea spatiilor de crestere, operatie ce se repeta la interval de 2-3 zile
Seara, se aduna ouale, destinate fie vanzarii, fie consumului intern.
MATERIALUL BIOLOGIC
Exista trei mari tipuri de crescatorie, in functie de care se achizitioneaza si materialul genetic: crescatorie mixta pentru carne si oua, crescatorie profitabila pe productia de carne si crescatorie profilata pe productia de oua.
PREŢURI
• oua de consum: 2.000 lei
• prepelite pentru sacrificat: 50.000 lei/buc
• oua pentru incubat: 13.000 lei/buc
• pui de o zi: 20.000 lei/buc
• pui de o saptamana: 35.000 lei/buc
• pui de trei saptamani: 60.000 lei/buc
• prepelite tineret: 100.000 lei/buc
• prepelite pentru reproductie: 140.000 lei/buc
SPATIUL
Incaperea aleasa trebuie sa fie bine climatizata, calduroasa, prepelitele nesuportand umezeala si frigul. Pe un metru patrat pot creste aproximativ o suta de pasari si, pentru economisirea spatiului, se pot folosi module suprapuse. Acestea trebuie dotate cu tavite pentru dejectii si cu picurator care va asigura alimentarea cu apa. In aceste conditii, o crescatorie de 500 de capete poate fi amenajata pe o suprafata de numai cativa metri patrati, intr-o singura camera, pe un balcon sau chiar pe o veranda. In incaperea respectiva trebuie mentinuta o temperatura constanta (10-20 grade Celsius) si asigurata luminozitate permanenta. La fel de important este ca in spatiul respectiv sa nu existe curenti de aer, zgomote sau orice alta sursa de stress, prepelitele fiind foarte sensibile la diversele perturbatii de mediu.
HRANA
Prepelita, fiind o pasare ce cantareste 150-200 grame, consuma 25 grame de hrana in fiecare zi. Pentru alimentatie se foloseste un preparat combinat dintr-un furaj special si un complex vitaminic, ambele cu pret accesibil: un kilogram de furaj costa 15.000-20.0000 lei, functie de furnizor, iar vitaminele pentru 500 de capete costa, pe zi, aceeasi suma.
ALTE CHELTUIELI
Crescatoria trebuie amplasata intr-un spatiu racordat la reteaua electrica, deoarece prepelitele au permanent nevoie de lumina. Cele mai folosite pentru iluminarea acestor locati sunt becurile economice de 15 W care nu consuma multa energie si, astfel, nu implica nici costuri mari.
PIATA DE DESFACERE
Ouale si carnea de prepelita pot fi vandute consumatorilor individuali sau unitatilor de alimentatie publica si magazinelor. De asemenea, o varianta viabila este incheierea unor contracte cu firmele de export specializate pe produse alimentare, pentru valorificarea pe piata externa.
Prepelita ajunge la maturitate dupa circa 40 de zile, moment in care, daca i se asigura conditiile optime de hrana si mediu, incepe ouatul, care dureaza cam un an de zile. Productivitatea medie este de 25 de oua pe luna, ceea ce inseamna ca o miniferma cu 500 de prepelite asigura o productie lunara de 12.500 de oua. Valorificand prin vanzare doar 10.000 de oua la pretul de 15.000 lei/buc, se obtine un venit de 15.000.000 lei. Dupa scaderea cheltuielilor facute, ramane, in cel mai pesimist scenariu, un profit minim de 5.000.000 lei, suma ce creste daca si numarul de capete al microfermei va fi marit.
In comparatie cu oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. Datorita proprietatilor antialergice si stimulante, ouale de prepelita sunt indicate atat pentru tratamentul, cat si pentru prevenirea unor afectiuni. Minusculele si pestritele oua revitalizeaza organismul, regleaza activitatea inimii, digestia, respiratia si au actiune benefica asupra rinichilor, ficatului si sistemului imunologic. De asemenea, rezolva disfunctiile sexuale, avand proprietati afrodiziace.
Prepelita a inceput sa fie domesticita in jurul anului 1300 e.n., pe continentul asiatic, in China, Coreea si japonia, tari in care avea un statu aparte. Japonezii i-au construit chiar colivii din lemn de esenta pretioasa, incrustate cu pietre sau metale pretioase. Exploatarea prepelitelor pentru carne si oua a inceput tot in aceasta parte a lumii, la inceputul secolului trecut, iar cresterea acestor pasari a luat amploare datorita calitatilor terapeutice ale oualor.
Afacerea completa si tot ce ai nevoie pentru incepe o afacere in pachetul Oportunitati de munca si afaceri.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu