Domeniul IT este în plină expansiune pe piaţa românească, iar în cadrul acesteia cea mai mare pondere o înregistrează firmele de soft. La sfârşitului anului 2001, în România funcţionau aproximativ 5.600 de societăţi în domeniul IT (dintre care aproape 40% în Bucureşti şi încă 20% în patru mari oraşe: Cluj Napoca, Braşov, Timişoara şi Iaşi).
În ultimii ani, produsele soft cu licenţă “Made in Romania” au început să fie extrem de căutate pe piaţa S.U.A. şi pe cea a Uniunii Europene, exporturile unor astfel de servicii crescând vertiginos de la un an la altul (ritm de creştere de 75% pe an).
Cele mai importante servicii în acest domeniu vizează: consultanţă, proiectare, implementare, service, mentenanţă, outsourcing –realizarea de aplicaţii soft la comandă- destinate în principal pieţei externe.
Clienţii
Clienţii pot fi mase largi de populaţie sau firme din diverse domenii - în cazul în care se produc programe, care se comercializează în nume propriu - fie un singur client sau companie, dacă se merge pe varianta realizării de proiecte la comandă. Opţiunea pentru una sau alte dintre variante trebuie să se bazeze pe analiza unui ansamblu de factori, printre care: tipul de produs, concurenţa, tehnologia necesară, canalele de distribuţie şi logistica disponibilă, resursele existente, personalul implicat şi multe altele.
Concurenţa
Piaţa producătorilor de programe pentru calculator începe cu marile firme (unele având cifre de afaceri anuale de ordinul a milioane de dolari), continuă cu o serie de întreprinderi mijlocii şi ajunge la acele întreprinderi mici sau persoane fizice care realizează în general soft la comandă pentru anumiţi clienţi.
Aceştia din urmă lucrează de multe ori fără acte, contribuind la menţinerea la cote înalte a “pirateriei
software”, pe care autorităţile încearcă de multă vreme să o diminueze. Mai mult, aceşti producători generează o concurenţă neloială, datorită faptului că neînregistrarea activităţii în scuteşte de plata taxelor, impozitelor etc, ceea ce le reduce cu mult costurile de producţie şi implicit preţul de vânzare practicat.
Astfel, numeroşi cumpărători se îndreaptă către aceştia datorită avantajelor de ordin financiar, fără a acorda o importanţă deosebită celorlalte aspecte legate de calitatea produsului, siguranţă, garanţie, service etc.
Promovarea
În etapa iniţială, trebuie elaborată o strategie de marketing care să prevadă o politică de promovare agresivă, adresată tuturor acelor firme susceptibile de a deveni clienţi şi de a achiziţiona programele realizate.
Fiind vorba de un “jucător” nou pe piaţă şi ca atare necunoscut, se recomandă ca accentul să fie pus pe avantajele comparative ale noului produs în raport cu cele similare sau asemănătoare existente la momentul respectiv. Baze de date cu potenţiali clienţi pot fi acele publicaţii care listează firme, organizaţii, instituţii pe domenii de activitate (gen Pagini Aurii), Camerele de Comerţ şi Industrie, diverşi parteneri de afaceri existenţi. Urmează contactarea acestora şi prezentarea ofertei într-o formă cât mai profesională.
De asemenea se poate recurge şi la anunţuri în presă, relativ ieftine şi care pot genera rezultate deosebite, în condiţiile în care sunt direcţionate către segmentul-ţintă.
În cazul în care programele realizate sunt adresate preponderent persoanelor fizice şi sunt distribuite direct acestora, promovarea trebuie să aibă o adresabilitate cât mai largă şi un mesaj cât mai clar pentru a convinge diverse categorii de potenţiali cumpărători.
Pe măsura trecerii timpului, a măririi volumului activităţii şi/sau a diversificării ofertei, se poate trece la o politică de promovare mai complexă, adaptată nevoilor specifice ale firmei la momentul respectiv.
Costurile de început
Cheltuielile necesare demarării unei asemenea afaceri sunt reduse, ceea ce determină mulţi tineri să pornească în acest domeniu.
Practic, acestea se rezumă la costurile de înfiinţare a societăţii (circa 300 € pentru un SRL, mult mai reduse pentru persoane fizice sau asociaţii familiale), asigurarea unei locaţii în rarele situaţii în care sediul nu se suprapune cu domiciliul, asigurarea echipamentelor, perifericelor, programelor necesare pentru desfăşurarea activităţii.
Pregătire şi calificare
Faţă de alte domenii, unde nu sunt întotdeauna necesari cei mai buni specialişti, în ceea ce priveşte producţia de soft, componenta umană este esenţială.
De aceea un bun programator este plătit foarte bine, apreciindu-se că în acest domeniu salariile personalului (împreună cu taxele aferente) se apropie de 90% din totalul cheltuielilor de functionare ale firmei.
Cadrul legal
În ceea ce priveşte forma de organizare, realizarea de programe (softuri) pentru calculator poate fi practicată fie de către societăţi comerciale, fie de către persoane fizice individuale sau asociaţii familiale.
Există mai multe acte normative care guvernează această activitate:
Decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) nr. 5 din 2000, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind administrarea Registrului
Programelor pentru Calculator (RPC). Prin această decizie, persoanele sau firmele care realizează programe pentru calculator sunt obligate să se înscrie în RPC şi să furnizeze către ORDA diverse documente, pentru fiecare program produs. Ulterior,
ORDA eliberează un certificat de înscriere în RPC pentru activitatea de producere de programe de calculator.
Legea nr. 8 din 1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Există în Lege un capitol (cap.9) care se referă exclusiv la programe de calculator şi în mod special la protecţia drepturilor de autor în acest domeniu.
Ordonanţa Guvernului nr. 124 din 2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea unor măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor de calculator, modificată prin Legea nr. 213 din 2002.
Hotărârea Guvernului nr. 910 din 2001 privind diferenţierea tarifelor percepute pentru înscrierea în Registrul Naţional al Fonogramelor şi în Registrul Programelor pentru Calculator.
Ordinul nr. 132/76/352 din 2002 privind încadrarea în activitatea de de creaţie de programe de calculator, potrivit căruia angajaţii agenţilor economici al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit, în condiţiile realizării anumitor rezultate.
Clasificatorul CAEN prevede încadrarea acestei activităţi în clasa 7221 – Editare de programe.
Detalii ale afacerii si documentatia completa in pachetul Oportunitati de munca si afaceri!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu